Accesul migranților la servicii de sănătate de calitate, fără întreruperi și fără discriminare, este esențial pentru funcționarea unor sisteme de sănătate reziliente și pentru atingerea acoperirii medicale universale, subliniază Organizația Mondială a Sănătății (OMS) de Ziua Internațională a Migranților.
„Societățile sănătoase se construiesc atunci când fiecare are oportunitatea de a fi sănătos”, a declarat Corinne Capuano, directoarea departamentului de management al programelor la OMS/Europa. „Sistemele de sănătate accesibile migranților nu numai că protejează bunăstarea individuală, ci consolidează și echitatea, reziliența și dezvoltarea durabilă pentru toți.”
În fiecare an, la 18 decembrie, Ziua Internațională a Migrantului este marcată pentru a pleda pentru drepturile migranților, inclusiv dreptul la sănătate. Cu acest prilej, OMS Europa se alătură Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în apelul de a sprijini oamenii aflați în mișcare să găsească siguranță și oportunități, asigurându-le accesul la servicii de sănătate pe tot parcursul călătoriilor lor de migrație.
Dimensiunile migrației legate de sănătate includ modul în care mobilitatea umană influențează sănătatea fizică și mintală, accesul la servicii medicale și continuitatea îngrijirii transfrontaliere, precum și capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde în mod incluziv și echitabil. Protejarea sănătății migranților este esențială pentru dezvoltarea colectivă, coeziunea socială și construirea unor sisteme de sănătate reziliente și reprezintă o condiție fundamentală pentru realizarea acoperirii medicale universale.
Migrația este o parte îndelungată a istoriei umane, modelată de deplasarea oamenilor din motive diverse și pe rute diferite. În prezent, aproximativ 94,1 milioane de migranți internaționali trăiesc în Regiunea Europeană, ceea ce înseamnă că aproape una din opt persoane este migrantă. Oamenii migrează în căutarea siguranței, a oportunităților economice, a educației sau a familiei, confruntându-se adesea cu riscuri pentru sănătate pe parcurs – de la întreruperea continuității îngrijirii medicale și riscuri profesionale, până la factori de stres care afectează sănătatea mintală.
În acest context, asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate, continue și centrate pe persoană, în fiecare etapă a călătoriei migratorii, este o prioritate de sănătate publică.
Migranții, actori-cheie în consolidarea sistemelor de sănătate
Migranții aduc contribuții economice și culturale importante țărilor gazdă. Mulți dintre aceștia sunt medici, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății, care contribuie direct la furnizarea serviciilor medicale, la inovare și la sustenabilitatea forței de muncă din sănătate. Abilitățile, cunoștințele și experiențele lor demonstrează că mobilitatea, atunci când este susținută de politici de sănătate incluzive, poate îmbunătăți atât sănătatea populației, cât și rezultatele în materie de dezvoltare.
Bariere persistente în accesul la îngrijiri medicale
Asigurarea acoperirii medicale universale necesită eliminarea barierelor care continuă să împiedice migranții să acceseze îngrijiri medicale de calitate și la timp. Mulți migranți se confruntă cu restricții legale și administrative, bariere lingvistice și culturale, continuitate limitată a îngrijirii și acces redus la servicii preventive. Abordarea acestor obstacole este esențială pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.
Prin colaborarea cu statele membre și cu partenerii săi – inclusiv OIM și Uniunea Europeană – OMS/Europa sprijină țările în construirea unor sisteme de sănătate incluzive pentru migranți, în consolidarea capacității forței de muncă din domeniul sănătății și în asigurarea continuității îngrijirii de la sosire până la integrarea pe termen lung.
Plan regional de acțiune pentru sănătatea refugiaților și migranților
Numeroase guverne și parteneri lucrează la nivel național și transfrontalier pentru a adopta strategii, politici și planuri menite să răspundă provocărilor migrației și să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea migranților. Un moment-cheie a fost reprezentat de adoptarea, în octombrie 2023, a Planului de acțiune pentru sănătatea refugiaților și migranților în Regiunea Europeană a OMS 2023–2030, în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a Comitetului Regional al OMS pentru Europa.
Planul de acțiune stabilește cinci priorități strategice:
-
asigurarea faptului că refugiații și migranții beneficiază de acoperire medicală universală;
-
implementarea unor politici și acțiuni incluzive pentru reducerea riscurilor în situații de urgență și dezastre;
-
dezvoltarea unor medii incluzive care promovează sănătatea publică, incluziunea socială și bunăstarea;
-
consolidarea guvernanței în domeniul sănătății și a politicilor bazate pe dovezi și date;
-
explorarea unor modalități inovatoare de lucru și dezvoltarea unor parteneriate favorabile.
Primul raport de progres privind implementarea Planului de acțiune a fost prezentat în acest an Comitetului Regional al OMS. Dintre cele 30 de state membre care au răspuns sondajului, 25 au raportat că politicile, legislația, strategiile sau planurile lor naționale de sănătate includ o componentă dedicată refugiaților și migranților. Totodată, 13 state au semnalat că accesul la servicii de sănătate pentru toate subgrupurile de migranți nu este egal cu cel al populațiilor gazdă. În același timp, 15 state membre au raportat existența unor servicii sau programe de sănătate adaptate refugiaților și migranților în timpul urgențelor de sănătate publică.
OMS/Europa este implicată, de asemenea, într-o colaborare tripartită cu birourile regionale ale OMS pentru Africa și Mediterana de Est, pentru a elabora strategii comune și a coordona accesul echitabil la asistență medicală de-a lungul rutelor de migrație care traversează cele trei regiuni.
Acțiunea globală a OMS
La nivel global, OMS sprijină țările în reorientarea sistemelor de sănătate către includerea refugiaților și migranților în asistența medicală primară, ca fundament al acoperirii medicale universale. Acest demers include furnizarea de servicii de sănătate incluzive și integrate pe tot parcursul vieții, abordarea cauzelor profunde ale rezultatelor slabe în materie de sănătate – inclusiv factori non-medicali precum educația, venitul, condițiile de muncă și rețelele de sprijin social – și împuternicirea indivizilor, familiilor și comunităților pentru a-și asuma responsabilitatea pentru propria sănătate.
OMS sprijină statele membre prin stabilirea de norme și standarde privind sănătatea refugiaților și migranților, prin elaborarea de ghiduri și instrumente și prin promovarea agendelor de cercetare globale, regionale și naționale, care să susțină politici și intervenții bazate pe dovezi.
În 2023, Agenda globală de cercetare privind sănătatea, migrația și strămutarea, coordonată de Departamentul de Sănătate și Migrație al OMS, a stabilit temele de cercetare ce trebuie abordate până în 2028. Scopul acesteia este consolidarea colaborării globale în cercetarea din domeniul sănătății și migrației și îmbunătățirea transferului de cunoștințe în politici și practici, pentru a răspunde mai eficient provocărilor în continuă evoluție și nevoilor de sănătate ale refugiaților și migranților.
