În fiecare an, ultima zi a lunii mai este Ziua mondială fără tutun, sărbătorită de Organizația Mondială a Sănătății și partenerii OMS din toată lumea.
Tema de anul acesta a Zilei mondiale fără tutun vizează tutunul și sănătatea pulmonară. Tutunul are un impact negativ asupra sănătății pulmonare, de la cancer la boli respiratorii cronice. Totodată, plămânii joacă un rol fundamental în sănătatea și bunăstarea oamenilor.
209 milioane de fumători în Europa
Conform unui raport privind consumul de tutun în Europa, publicat de OMS cu prilejul Zilei mondiale fără tutun 2019, consumul de produse din tutun rămâne o problemă foarte importantă de sănătate publică. Regiunea europeană a OMS înregistrează cea mai mare proporție din lume în ce privește populația care consumă produse din tutun. Se estimează că aproximativ 209 milioane de europeni (29% din populație) fumează.
În regiunea europeană a OMS se înregistrează ea mai mare proporție a femeilor care fumează. Mai mult de una din cinci femei (21%) fumează, numărul total al femeilor fumătoare ajungând la 74 de milioane.
Decese cauzate de tutun
În regiunea europeană a OMS, aproape nouă din zece cazuri de cancer traheal, bronșic și pulmonar sunt cauzate de fumat. Cu alte cuvinte, 90% din cazurile de cancer pulmonar ar putea fi evitate prin eliminarea consumului de tutun.
În 2018, în Europa, nu mai puțin de 18% din decesele prin boli netransmisibile (cancer, boli cardiovasculare, diabet etc.) au fost atribuibile consumului de tutun. Aceasta înseamnă că aproape un deces prematur din cinci cauzate de bolile netransmisibile ar putea fi evitate prin eliminarea consumului de produse din tutun.
Pe sexe, decesele prin boli netransmisibile cauzate de consumul de tutun au fost mult mai frecvente la bărbați (28%) față de femei (7%). Astfel, ar trebui ca strategiile de prevenție și control să țină cont de diferențele de sex.
În 2018, mai mult de un sfert (27%) din toate decesele prin cancer pot fi atribuite consumului de produse din tutun.
Cancerul pulmonar și fumatul
Fumatul este principala cauză de cancer pulmonar, responsabilă pentru mai mult de două treimi din totalul cazurilor. Nu doar fumatul direct, ci și expunerea la fumul de țigară acasă sau la locul de muncă crește riscul de cancer pulmonar.
Renunțarea la fumat poate reduce riscul de cancer pulmonar. Astfel, după zece ani de la renunțarea la fumat, riscul de cancer pulmonar scade la aproape jumătate din riscul unui fumător.
În România, rata de supraviețuire la cinci ani pentru pacienții cu cancer pulmonar este printre cele mai scăzute din Europa – doar 11%, conform unui raport publicat anul trecut.
Fumatul și bolile respiratorii cronice
Fumatul este principala cauză de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), o boală pulmonară în care acumularea pulmonară de mucus infectat bacterian duce la apariția unei tuse chinuitoare și a unor dificultăți în respirație. Riscul de BPOC este în mod special crescut la persoanele care încep să fumeze de la o vârstă mică, întrucât fumatul încetinește semnificativ dezvoltarea pulmonară.
Tutunul este unul dintre factorii care exacerbează astmul bronșic, o altă afecțiune care restricționează activitățile zilnice și care contribuie la dizabilitate.
Renunțarea precoce la fumat este cel mai eficace tratament pentru a încetini progresia BPOC și pentru a ameliora simptomele astmului bronșic.
Expunerea la fumul de țigară dăunează sănătății copiilor
Sugarii care au fost expuși în timpul sarcinii la toxinele din fumul produs de tutun, din cauza fumatului matern sau a expunerii secundare a mamei la fumul de țigară, prezintă adesea o funcție pulmonară afectată și o dezvoltare redusă a plămânilor.
Copiii mici expuși la fumul de țigară au risc de apariție și exacerbare a astmului bronșic, pneumoniilor și bronșitelor. Totodată, ei sunt la risc să dezvolte frecvent infecții ale căilor respiratorii inferioare.
În întreaga lume, se estimează că 60.000 de copii cu vârsta sub 5 ani mor anual din cauza infecțiilor de căi respiratorii inferioare cauzate de expunerea la fumul de țigară. În plus, cei care ajung la vârstă adultă au un risc mult mai mare de a dezvolta BPOC, din cauza infecțiilor frecvente de căi respiratorii inferioare avute în copilărie.
Fumul de țigară poate persista până la cinci ore
Efectele tuberculozei asupra sănătății pulmonare sunt exacerbate de consumul de produse din tutun. Compușii chimici din fumul de țigară pot contribui la declanșarea unor forme latente de tuberculoză.
Fumul de țigară constituie o formă foarte periculoasă de poluare a aerului din interiorul locuințelor și al spațiilor de muncă și de recreere. Fumul conține peste 7.000 de substanțe, din care 69 sunt cunoscute ca având efect cancerigen. Reziduul lăsat de fumul de țigară poate fi invizibil și fără miros, dar poate rămâne în aer până la cinci ore, astfel crescând riscul de cancer pulmonar, boli respiratorii cronice și funcție pulmonară afectată.
