Federația „Solidaritatea Sanitară” a publicat astăzi rezultatele unei noi evaluări a situației salariaților din sănătate aflați în lupta împotriva pandemiei COVID-19, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar la care au răspuns aproape 1.300 de salariați din domeniul medical, ce a evaluat percepția salariaților.
Atitudinea și situația salariaților
19% dintre respondenți au indicat că ar trata pacienți COVID 19, asumând riscurile, dacă ar fi puși în situația de a nu avea echipamentele individuale de protecție necesare; 61% au indicat că nu ar face acest lucru, iar 20% au indicat alte variante.
Dacă ar fi contaminați SARS-CoV-2 fără a avea simptome severe 26% dintre respondenți ar lucra în continuare, 21% au indicat că nu știu, în timp ce 53% dintre respondenți au indicat că nu ar lucra.
15% au declarat că lucrează în secții care tratează pacienți SARS-CoV-2 iar 36% au indicat că au colegi/colege care tratează pacienți infectați.
49% dintre respondenți consideră că demisia în semn de protest pentru lipsa echipamentelor individuale de protecție nu este o idee bună, 20% au indicat că nu știu iar 24% consideră că este o idee bună (7% oferind alte răspunsuri). Doar 12,58% dintre respondenți privesc gestul demisiei ca pe un act de renunțare.
Cca. 21% dintre respondenți au indicat că au colegi/colege care au fost infectați SARS-CoV-2.
Echipamentele individuale de protecție
24% dintre respondenți au declarat că nu beneficiază nici măcar de mască de protecție. Ponderea salariaților care au indicat că au fost nevoiți să-și cumpere materiale de protecție a crescut cu cca. 22 puncte procentuale față de cercetarea anterioară, ajungând la cca. 65%.
Procedurile de prevenție a infectării salariaților și pacienților
În majoritatea cazurilor fie nu există (20,22%) o strategie de acțiune specifică infecției COVID 19, implementată de compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, fie salariații nu au cunoștință de existența unei asemenea strategii (cca. 46%).
O proporție de 57% dintre respondenți au indicat că nu au fost contați ai unui pacient/persoane diagnosticate ulterior cu SARS-CoV-2, 15% indicând că au fost contacți ia 28% afirmând că nu știu.
Principalele deficiențe indicate de respondenți:
– Absența camerelor de decontaminare – cca 60%;
– Echipamentul individual de protecție insuficient – cca. 60%;
– Lipsa echipamentului individual de protecție în conformitate cu nevoile salariaților și la calitatea necesară: cca. 51%;
– Absența verificării salariaților cu privire la existența simptomelor de infecție la intrarea la muncă: 51%;
– Absența sistemului de monitorizare a infecțiilor nosocomiale pentru personal: cca. 46,5%.
Cca. 35% dintre respondenți s-au plâns că rar sunt informați de ivirea unui pacient infectat SARS-CoV-2 în unitate.
Riscuri adiționale
33% dintre respondenți au indicat descoperirea unui pacient pozitiv SARS-CoV-2 după scurgerea unei perioade de la internare. Acesta este unul dintre cele mai mari pericole de infectare la adresa salariaților.
Riscul de infecție a familiei, asociat spălării ținutelor de lucru la domiciliu, rămâne în continuare la un nivel ridicat, 58,7% dintre respondenți indicând faptul că-și spală în continuare ținutele de lucru acasă.
Analiza comparativă a celor două cercetări
Există o creștere a măsurilor de intervenție.
Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar cca. 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente).
Instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspicionați/infectați SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse (a fost indicat de 52% dintre respondenți pentru pacienții pozitivi COVID-19).
Instruirea salariaților în privința utilizării echipamentului individual de protecție este situată la un nivel nesatisfăcător (a fost indicată de doar cca. 60% dintre respondenți), chiar dacă a înregistrat o creștere semnificativă (cca. 25 puncte procentuale) față de perioada anterioară.
Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații (doar cca. 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor.
Actualizarea informațiilor tehnice privind COVID 19 a fost indicată de 57% dintre respondenți (în creștere cu cca. 18 puncte procentuale față de perioada anterioară).
Instructajul privind auto-evaluarea și raportarea simptomelor asociate infecției cu SARS-CoV-2 rămâne în continuare la un nivel destul de redus, fiind indicat de cca. 53% dintre salariați.
Existența procedurilor de verificare a personalului privind infectarea SARS-CoV-2 la intrarea în unitate este indicată de doar cca. 46% dintre respondenți. Față de perioada anterioară se poate remarca o creștere cu cca. 17 puncte procentuale a celor care au răspuns pozitiv.
Incapacitatea de-a utiliza mecanismele legale destinate protecției salariaților constituie în continuare una dintre marile probleme. Utilizarea CSSM a fost indicată de doar cca. 25% dintre salariați (în creștere cu doar cca. 5 puncte procentuale) iar utilizarea SPIAM de cca. 34% dintre respondenți (în creștere cu cca. 6 puncte procentuale).
Metodologie
Cercetarea a fost desfășurată în Cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, având la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice, aplicat în perioada 02-08.04.2020. Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare fiind transmisă:
către 45.000 de lucrători din sectorul sanitar din toate regiunile țării, țintiți prin intermediul adreselor de e-mail (din baza de date a CCDSS). Această variantă de diseminare a chestionarelor apelează la persoane despre care știm cu certitudine că au calitatea de angajați ai sectorului sanitar. Aceste persoane au primit chestionarul pe e-mai împreună cu un cod unic de completare, având posibilitatea de a completa un singur chestionar
către toți salariații din Sănătate care utilizează rețeaua de socializare Facebook, prin aplicațiile specifice dezvoltate în cadrul acesteia.
Au răspuns la invitația de a completa chestionarul 4740 de salariați, 1270 răspunzând la întrebările cu caracter general. Dintre aceștia algoritmul de aplicare a chestionarului a selectat 720 de salariați aparținând categoriilor de personal sanitar și auxiliar sanitar care lucrează direct cu pacienții, care au răspuns la toate întrebările.
