86 de cazuri de tetanos au fost raportate în anul 2017 în Europa, iar 46 dintre acestea au fost confirmate, anunță Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în cel mai recent raport epidemiologic realizat pe anul 2017 și dat publicității în urmă cu câteva zile. România se află pe a doua poziție din 28 la numărul de cazuri confirmate.
România, pe locul doi în Europa la numărul cazurilor confirmate
Cei mai afectați de această boală sunt adulții cu vârste peste 65 de ani, în general femeile (56%). În anul 2017, au fost 39 de cazuri raportate la femei și 18 la bărbați. Cazurile raportate mai frecvent la bărbați au fost însă înregistrate la grupe de vârstă sub 65 de ani.
Potrivit datelor prezentate în raport, cazurile au apărut mai frecvent în lunile calde, care sunt asociate cu niveluri mai ridicate de activitate în aer liber. Șapte dintre cazuri au fost fatale, arată datele raportului.
România se clasează pe locul doi în privința cazurilor confirmate de tetanos, cu șapte îmbolnăviri. Pe primul loc de află Italia cu 30 de cazuri confirmate, iar pe locul trei Franța cu patru cazuri.
Cele mai multe cazuri, înregistrate la femei
Majoritatea cazurilor de tetanos care sunt raportate la nivel mondial sunt legate de naștere, provin din țările cu venituri mici, unde mamele sunt nevaccinate, iar nou-născuții pot contracta boli cauzate de igiena precară.
În aceste cazuri, riscul de deces poate varia de la 10% la 70% în funcție de tratament, vârstă și starea generală de sănătate. În absența îngrijirii intensive, cazurile de fatalitate sunt de 100%.
În Europa, vaccinarea împotriva tetanosului face parte din programul de imunizare primară pentru sugari până la vârsta de doi ani. În plus, toate țările recomandă doze de rapel pentru copii și adolescenți după terminarea vaccinărilor primare. De asemenea, majoritatea statelor membre susțin necesitatea dozelor de rapel pentru adulții care au depășit vârsta de 18 ani. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă o serie primară cu trei doze și trei doze de rapel pentru asigurarea protecției pe tot parcursul vieții împotriva tetanosului.
Creșterea ratei de imunizare prin vaccin
Studii arată că imunitatea de protecție împotriva infecției cu tetanos persistă cel mult timp de 20-30 de ani după ce a fost administrată cea de a șasea doză de vaccin.
Recomandările ECDC arată că din cauza severității tetanosului, este necesară menținerea unor rate ridicate de vaccinare la toate grupele de vârstă și să fie puse în aplicare strategiile de protejare, în special a persoanelor vârstnice, în țările cu risc ridicat de îmbolnăvire.
Conduita profilactică și terapeutică în cazul plăgilor tetanigene, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile
Manopera de prima intenţie, cu rol primordial în prevenirea tetanosului este aseptizarea, după caz asanarea chirurgicală a plăgilor, urmată sau nu de măsurile de profilaxie specifică antitetanică (vaccinarea antitetanica nu este de prima intentie).
Imediat dupa ce se produce leziunea și indiferent dacă persoana respectivă a fost sau nu imunizată antitetanic, se va proceda astfel:
a) În cazul plăgilor superficiale, excoriații, etc se va proceda la toaleta (curățarea) plăgii, constând din spălarea cu apă timp de 10 minute și, ulterior, cu ser fiziologic;
b) Aseptizarea plăgii cu apă oxigenată sau soluție de hipermanganat de K 1/4000 sau soluție de polividone-iodat 10 % sau gluconat de chlorhexidine 1,5 %
c) Curățarea chirurgicală a plăgilor (debridare largă, eliminarea corpilor străini, suprimarea cavităților, înlăturarea țesuturilor devitalizate și a hematoamelor, hemostaza ingrijită, etc). În cazul În care este necesar un anestezic local, se utilizează lidocaina1%
d) Administrarea de antibiotice:
- Profilaxia cu antibiotice – este indicată în plagi cu risc de suprainfecție cum ar fi: plăgi contaminate penetrante, traumatisme abdominale, fracturi, delacerări mai mari de 5 cm, cu șesutul devitalizat, plăgi mușcate de animale,etc.
Aceste indicatii se aplică pentru leziuni care necesităsau nu intervenție chirurgicală. Pentru leziuni care necesită intervenție chirurgicală, profilaxia cu antibiotice trebuie administrata cu 2 ore înainte de intervenția chirurgicala.
Profilaxia recomandată constă în :
- Penicilina G și Metronidazol administrate în doză unică (sau de mai multe ori dacă intervenția chirurgicală este mai veche de 6 ore)
- Penicilina G Adult: 8-12 milioane UI, iv, doză unică; Copil: 200.000 UI/kg, iv, doză unică
- Metronidazol Adult: 1.500 mg, iv, doză unică (în perfuzie cu durata de 30 minute); Copil: 20 mg/kg, iv, doză unică
- Tratament antibiotic – dacă suprainfecția este prezentă, administrarea de antibiotic se face pe cale intravenoasă (nu intramuscular). Penicilina G si Metronidazol timp de 5-7 zile oferă o acoperire bună.
- Penicilina G Adult: 1 – 5 milioane UI, iv, la fiecare 12 ore. Dupa 2 zile, este posibil să se utilizeze preparate de Penicilină cu administrare orala, la fiecare 12 ore; Copil: 100mg/kg, iv, doze zilnice divizate (cu doze mai mari în infecții severe). În caz de alergie cunoscută la penicilina, se va recurge la eritromicină, în doza corespunzatoare vârstei. În caz de reacție alergică (rar): adrenalina, im, 0.5 – 1.0 mg la adulți și 0,1 mg / 10 kg la copii.
- Metronidazol Adult: 500 mg, iv, la fiecare 8 ore (perfuzie cu durata de 20 de minute). Copil: 7,5 mg / kg, iv, la fiecare 8 ore.
