Ministerul Sănătății a postat în transparență decizională o nouă lege care reglementează marketingului înlocuitorilor laptelui matern şi promovarea alăptării. Totul la cererea Comisiei Europene, care consideră că actul normativ aflat în vigoare nu respectă reglementările europene. Potrivit proiectului de lege, campaniile de informare privind nutriția bebelușilot se vor putea realiza doar cu avizul Ministerului Sănătății. Totodată, propunerea legislativă interzice, printre altele, publicitatea la lapte praf, alimente destinate sugarilor în primele șase luni de viață, fortifianți ai laptelui matern, biberoane și suzete. În aceleși timp, sunt regelementate obligațiile personalului din sistemul de sănătate în ceea ce privește promovarea alăptării. Noua lege ar urma să intre în vigoare de la 11 mai 2020, dată la care actuala lege se abrogă.
Acțiuni de informare privind nutriția bebelușilor, doar cu avizul Ministerului Sănătății
Potrivit proiectuluilegislativ, Ministerul Sănătăţii va avea responsabilitatea informării populaţiei în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor prin intermediul instituţiilor aflate în subordinea şi coordonarea sa. Mai mult, orice fel de acţiuni de informare, educare sau comunicare referitoare la nutriția sugarilor (fie că vorbim despre campanii sau despre tipărirea și distribuirea unor materiale informative) vor putea fi organizate şi desfăşurate numai cu avizul Ministerului Sănătăţii.
„Avizul trebuie solicitat de către iniţiatorul acţiunii de informare, educare, comunicare, cu cel puțin 2 luni de zile înaintea datei de
începere a acesteia. Data de începere și de finalizare se va comunica Ministerului Sănătății prin cererea de avizare”, se arată în proiectul de lege.
Reclamele la formulele care înlocuiesc laptele matern, interzise
Actul normativ aflat în transparență decizională prevede că vor fi interzise plasarea, reclama și orice altă formă de promovare a următoarelor produse:
a) înlocuitorii laptelui matern, destinaţi alimentaţiei sugarilor;
b) orice aliment lichid, semisolid sau solid destinat nutriţiei sugarilor în primele 6 luni de viaţă sau fortifianţi ai laptelui matern;
c) biberoane, tetine.
„Este interzis operatorilor din sectorul alimentar să realizeze activităţi de reclamă a produselor vizate la punctele sau structurile de vânzare, precum şi orice acţiuni de promovare a produselor vizate la nivelul comerţului cu amănuntul sau alte activităţi cu privire la oferte speciale, cupoane de reducere, loterii publicitare, vânzări speciale, vânzări cuplate, premii, cadouri, pachete promoţionale, etalări speciale la
vânzare, distribuire de mostre sau orice alte practici asemănătoarel; Este interzisă realizarea de activităţi de reclamă şi orice alte acţiuni de promovare a produselor vizate atât de către vânzători direcţi, cât şi cu ocazia vânzării la distanţă a produselor. „, scrie în proiectul de lege.
Totodată, dacă legea va fi publicată în formula actuală, interzisă va fi și oferirea de mostre sau cadouri de către operatorii din sistemul alimentar pentru promovarea acestor tip de produse.
Măsuri în cadrul sistemului de sănătate
În ceea ce privește sistemul de sănătate, proiectul de lege vine cu următoarele reglementări:
- Sistemul de sănătate are obligaţia de a adopta măsurile necesare pentru a încuraja, proteja şi promova alăptarea .
- Personalul din cadrul sistemului de sănătate are obligaţia de a instrui mamele sau persoanele în grija cărora se află sugari, în privinţa alăptării precum și a utilizării produselor vizate ( (înlocuitorii laptelui materne, alimente destinate sugarilor sub 6 luni, fortifianți ai laptelui matern, biberoane, tetine).
- Instruirile se va face separat pentru fiecare caz în parte, iar în cazul în care alăptarea nu este posibilă se vor explică clar riscurile modului incorect de preparare sau de utilizare a produselor vizate .
- În cadrul sistemului de sănătate, operatorilor din sectorul alimentar le este interzis să ofere ori să pună la dispoziția personalului din sistemul de sănătate, gravidelor, mamelor de sugari ori membrilor familiilor acestora, indiferent cu ce titlu și în ce mod, produsele vizate.
- Vânzările cu preţ redus, donaţiile, sponsorizările, precum şi orice transmiteri cu titlu oneros ori cu titlu gratuit de produse vizate, din partea operatorilor din sectorul alimentar, către sistemul de sănătate sau către instituţiile sociale de protecţie a copilului, direct sau indirect, se fac numai în limita necesarului și exclusiv pentru copiii care nu pot beneficia de lapte matern care sunt în evidenţa și în grija acestora.
- Instituţia sau organizaţia solicitantă are obligaţia de a deţine documente privind situaţia produselor vizate obţinute cu orice titlu și în orice mod, precum şi documentele justificative privind necesitatea dobândirii acestor produse.
Măsuri care vizează personalul din sistemul de sănătate
Potrivit proiectului de lege:
- Operatorilor din sectorul alimentar le este interzis să promită, să ofere ori să acorde, direct sau indirect, bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, personalului din sistemul de sănătate pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.
- Personalului din sistemul de sănătate îi este interzis să pretindă sau să primească bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, din partea operatorilor din sectorul alimentar, direct sau indirect, pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.
- În cazul în care personalul din sistemul de sănătate primeşte de la operatori din sectorul alimentar de produse vizate sponsorizări pentru burse de studiu sau de cercetare în vederea participării la conferinţe profesionale sau pentru orice alte activităţi similare ori alte facilităţi asemănătoare, este obligat să aducă la cunoştinţă, în scris, angajatorului că beneficiază de una dintre facilităţile menţionate, iar angajatorul publică pe site-ul propriu aceste informaţii şi le menţine afişate timp de trei ani.
Ce sancțiuni sunt prevăzute
Proiectul de lege prevede că nerespectarea prevederilor menționate mai sus se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei (în cazul faptelor săvârşite de către persoanele fizice) și cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei (în cazul faptelor săvârşite de persoane juridice).
