Un tip de celule “master”, care coordonează sistemul imunitar al organismului uman în apărarea împotriva Mycobacterium tuberculosis în primele zile ale infecției, a fost identificat de un grup de cercetători americani și sud-africani.
Oamenii de știință cred că, prin stimularea activității acestui tip de celule ar putea fi redus numărul de infecții noi ce apar anual în lume, potrivit unui studiu publicat de Science Daily.
În primele zile în care Mycobacterium tuberculosis infectează corpul, o serie de celule ale sistemului imunitar sunt activate pentru a lupta cu infecția. Acum, cercetătorii de la Washington University School of Medicine, din St. Louis și de la Africa Health Research Institute din KwaZulu-Natal, Africa de Sud, au identificat o subset de celule “master” care coordonează activitatea sistemului imunitar în această perioadă crucială. Stimularea activității acestora ar putea opri bacteria să ajungă la plămâni.
„Răspunsul imun la bacterie depinde de reacția inițială a acestui tip de celule, ceea ce deschide o cale complet nouă pentru controlul tuberculozei”, a declarat unul dintre autorii studiului, prof. dr. Shabaana Abdul Khader, șeful Departamentului de Microbiologie Moleculară de la Washington University School of Medicine.
Rolul crucial al celulelor limfoide înnăscute ILC3
Mai exact, oamenii de știință au descoperit că un grup de celulele limfoide înnăscute, ILC3, joacă un rol crucial în primele două săptămâni de la infectare. Celulele ILC3 acționează în cadrul imunității înnăscute, ca celule efector.
Experimentele au arătat că, în primele cinci zile după infectare, celulele ILC3 apar în plămâni, unde eliberează compuși chimici care activează și atrag alte limfocite. Acestea din urmă înconjoară bacteria și o distrug.
La șoareci fără celule ILC3, răspunsul imun este tardiv și lent. Compușii chimici de activare sunt eliberați mai târziu, limfocitele ajung mai târziu în plămâni și nu înconjoară bacteriile. Astfel, numărul bacteriilor este mai mare.
Însă, când cercetătorii le-au injectat celule ILC3 șoarecilor de laborator, reacția sistemului imunitar a fost stimulată, iar numărul bacteriilor prezente nu a mai crescut.
“Aceste celule limfoide înnăscute par să orchestreze toată cascada de răspunsuri immune inițiale – atât înnăscute, cât și adaptive – necesară controlării infecției”, a explicat Khader.
După ce pacienții au fost tratați cu succes cu antibiotice, numărul celulelor ILC3 din sânge a crescut, ceea ce sugerează că nu a mai fost nevoie de ele în plămâni pentru a lupta cu infecția.
“Acum putem începe să ne gândim la căi pentru a stimula aceast tip de celule, pentru a ajuta organismul să lupte cu bacteria” de la început, a subliniat dr. Khader.
Biologii au crezut mult timp că celulele care acționează în cadrul imunității înnăscute nu au memorie, însă studiile recente sugerează contrariul – este posibil să aibă memorie sau să poată fi “antrenate” pentru a fi mai eficiente. Rămâne de văzut, însă, dacă este și cazul celulelor ILC3.
România, țara cu cele mai multe cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană
România rămâne în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cazurilor de tuberculoză. În anul 2018, potrivit datelor Programului Național de Supraveghere și Control al Tuberculozei, în țara noastră au fost înregistrate 11.630 de cazuri de tuberculoză, la adulți. Dintre acestea, 9.818 au fost cazuri noi, iar 1.812 au fost recidive.
Cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în București (822 de cazuri), Iași (599 de cazuri) și Dolj (595 de cazuri). La polul opus se află județele Harghita (56 de cazuri), Covasna (63 de cazuri) și Sălaj (90 de cazuri).
În ceea ce privește tuberculoza la copii, anul trecut au fost diagnosticate 545 de cazuri, dintre care 5 au fost recidive. La fel ca în cazul adulților, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în București (64 de cazuri), urmat apoi de județele Teleorman (49 de cazuri) și Maramureș (32 de cazuri).
Tuberculoza în lume
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 1,5 milioane de oameni au murit de tuberculoză în 2017, ceea ce o face cea mai letală boală infecțioasă din lume. Deși există un vaccin, oferă protecție bună numai în fața celor mai grave forme de boală la copiii mici și este mai puțin eficient în cazul copiilor mai mari și în cazul adulților.
Deși este utilizat pe scară largă, vaccinul nu a oprit transmiterea bolii și un sfert din populația lumii este infectată cu Mycobacterium tuberculosis.
