OMS trage un semnal de alarmă: Peste 11 milioane de decese anuale din cauza bolilor neurologice

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător: bolile neurologice cauzează anual peste 11 milioane de decese în întreaga lume, iar doar o treime dintre țări au politici naționale pentru a gestiona această povară majoră. Potrivit noului raport global publicat pe 14 octombrie 2025, mai mult de 40% din populația globală, adică peste 3 miliarde de oameni, suferă de afecțiuni neurologice.

Cele mai frecvente zece boli neurologice care cauzează dizabilitate și deces, începând cu anul 2021, includ accidentul vascular cerebral, encefalopatia neonatală, migrena, boala Alzheimer și alte demențe, neuropatia diabetică, meningita, epilepsia idiopatică, complicațiile neurologice legate de nașterea prematură, tulburările din spectrul autist și cancerele sistemului nervos.

Raportul evidențiază o distribuție inegală a resurselor medicale: țările cu venituri mici au de peste 80 de ori mai puțini neurologi decât țările bogate, în ciuda poverii ridicate a acestor boli. Mai mult, multe dintre aceste state nu dispun de politici naționale, bugete sau personal calificat pentru a face față problemei.

Dr. Jeremy Farrar, director general adjunct al OMS, Divizia de Promovare a Sănătății, Prevenire și Control al Bolilor, a subliniat că „având în vedere că peste 1 din 3 persoane din lume trăiește cu afecțiuni care le afectează creierul, trebuie să facem tot posibilul pentru a îmbunătăți îngrijirea medicală de care au nevoie. Multe dintre aceste afecțiuni pot fi prevenite sau tratate eficient, însă serviciile rămân inaccesibile pentru majoritatea – în special în zonele rurale și subdeservite – unde oamenii se confruntă adesea cu stigmatizare, excluziune socială și dificultăți financiare. Trebuie să lucrăm împreună pentru a pune pacienții și familiile pe primul loc și să prioritizăm sănătatea creierului, investind corespunzător.”

Din cele 194 de state membre OMS, doar 53% au contribuit la raport, iar doar 32% au o politică națională pentru tulburările neurologice. Mai puțin de 20% dispun de finanțare dedicată pentru aceste afecțiuni. Lipsa unor politici solide face ca sistemele de sănătate să rămână fragmentate și insuficient pregătite pentru nevoile pacienților.

Doar un sfert dintre țări includ tulburările neurologice în pachetele lor de beneficii pentru asigurarea medicală universală. Serviciile esențiale, precum unitățile pentru AVC, neurologia pediatrică, reabilitarea și îngrijirile paliative, lipsesc sau sunt concentrate în orașe, ceea ce limitează accesul persoanelor din zonele rurale sau defavorizate.

Raportul mai arată o lipsă acută de profesioniști calificați în domeniu, cu țările sărace având până la 82 de ori mai puțini neurologi la 100.000 de locuitori față de cele bogate. Astfel, pentru mulți pacienți, diagnosticul și tratamentul la timp sunt inaccesibile.

Afecțiunile neurologice necesită adesea îngrijire pe termen lung, dar doar 46 de țări oferă servicii adecvate, iar doar 44 au măsuri legale pentru protejarea îngrijitorilor, care sunt de cele mai multe ori femei, neprimind sprijin sau recunoaștere, ceea ce agravează inegalitățile sociale și presiunea financiară asupra familiilor.

Subfinanțarea cercetării și sistemele slabe de colectare a datelor afectează capacitatea autorităților de a lua decizii bazate pe dovezi și de a crea politici eficiente.

În 2022, statele membre au adoptat Planul de acțiune global intersectorial privind epilepsia și alte tulburări neurologice, care oferă o foaie de parcurs pentru consolidarea politicilor, extinderea accesului la îngrijire și implicarea persoanelor afectate.

OMS îndeamnă guvernele să:

  • transformarea tulburărilor neurologice într-o prioritate politică printr-o conducere îndrăzneață și investiții susținute;
  • extinderea accesului la îngrijire neurologică prin acoperire medicală universală și consolidarea sistemului de sănătate;
  • promovarea sănătății creierului pe tot parcursul vieții prin acțiuni intersectoriale coordonate care vizează factorii cheie de risc și de protecție; și
  • consolidarea sistemelor de date și a monitorizării pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi și asumarea responsabilității.

Lasă un răspuns

*