MS pune în transparență decizională Statutul Colegiului Dieteticienilor din România

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică Statutul Colegiului Dieteticienilor din România și proiectul de ordin care vizează aprobarea acestuia.

“Avand în vedere faptul că Statutul Colegiului Dieteticienilor din România prevede modul de organizare al alegerilor, structura organizatorică la nivel național și teritorial, precum și numărul și durata mandatelor organelor de conducere ale CDR, apare astfel necesitatea elaborarii prezentului proiect de ordin pentru adoptarea Satutului Colegiului Dieteticienilor din România și organizarea primelor alegeri.”, se arată în referatul de aprobare realizat de Centrul de resurse umane în sănătate publică din Ministerul Sănătății.

 

Rolul Colegiului Dieteticienilor din România

 

Colegiul Dieteticienilor din România are ca obiect de activitate controlul, supravegherea și modul de exercitare a profesiei de dietetician, ca profesie liberală, în domeniul sănătății umane, furnizoare de servicii conexe actului medical, se arată în statut.

Colegiul asigură respectarea cadrului legal şi organizatoric pentru exercitarea profesiei de dietetician în condiţiile legii, inclusiv prin funcţia de control profesional, de autoritate disciplinară şi jurisdicţie profesională. De asemenea, instituie standarde de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii şi norme deontologice în exercitarea profesiei de dietetician.

În plus, instituie un cadru de promovare şi dezvoltare a competenţei profesionale. Colegiul Dieteticienilor ține evidenţa dieteticienilor autorizaţi şi, după caz, acordă, certifică, suspendă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de dietetician pe teritoriul României. Totodată, mediază şi arbitrează divergenţele dintre dieteticienii autorizaţi, dintre aceştia şi formele autonome de exercitare a profesiei, ori dintre formele de exercitare a profesiei.

Cei care vor să exercite profesia de dietetician pe teritoriul României, persoanele care dețin un titlu oficial de calificare în în nutriţie şi dietetică prevăzut de lege, au obligaţia să se înscrie în Colegiul Dieteticienilor din România.

Calitatea de membru al Colegiului Dieteticienilor din România se dobândeşte la cerere şi este dovedită prin autorizația de liberă practică, care se eliberează la înscrierea în organizația profesională.

 

Incompatibilităţile funcţiilor de conducere

 

Persoanele care deţin funcţii de conducere în structurile Colegiului Dieteticienilor din România sunt incompatibile cu funcţiile de conducere din organizaţii sindicale sau din partidele politice. De asemenea, este incompatibilă atât calitatea de membru într-un organ de conducere şi administrare cu cea de membru într-un organ de control sau de jurisdicţie internă, cât şi calitatea de membru într-un organ de control sau jurisdicţie de nivel teritorial cu cea de membru într-un organ de control sau jurisdicţie de nivel naţional.

 

Organizarea Colegiului Dieteticienilor

 

Colegiul Dieteticienilor din România este organizat la nivel național și teritorial. La nivelul fiecărui județ, respectiv al municipiului București se organizează și funcționează un colegiu teritorial care cuprinde toți dieteticienii care exercită profesia în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Sediul colegiului teritorial este în oraşul de reşedinţă din fiecare județ.

În situația în care într-un județ nu se poate înființa un colegiu teritorial, datorită numărului redus de membri sau a imposibilității constituirii organelor de conducere, membrii din această unitate vor fi arondați unui alt colegiu territorial.

Organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, la nivel naţional, sunt:

a) Adunarea generală naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Biroul executiv;

d) Preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România.

Preşedintele Colegiului Dieteticienilor din România este ales dintre membrii Consiliului naţional, de către Adunarea generală națională prin vot secret şi liber exprimat, cu ocazia primei şedinţe de plen.

Durata mandatului organelor de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România este de 4 ani. Numărul de mandate consecutive de membru al Consiliului naţional, respectiv al consiliilor teritoriale este limitat la două.

 

Răspunderi disciplinare

 

Membrii Colegiului Dieteticienilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea legislaţiei din domeniul profesiei, a Codului deontologic al dieteticianului, a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Dieteticienilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Dieteticienilor din România. Răspunderea disciplinară este stabilită în funcţie de gravitatea abaterii.

Sancţiunile disciplinare pe care organele de conducere ale Colegiului Dieteticienilor din România le pot aplica sunt: mustrarea; avertismentul; suspendarea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România şi informarea Ministerului Sănătăţii şi a angajatorului cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei pe perioada respectivă; retragerea calităţii de membru al Colegiului Dieteticienilor din România şi informarea Ministerului Sănătăţii şi a angajatorului cu privire la retragerea dreptului de exercitare a profesiei.

 

Care sunt abaterile disciplinare?

 

Constituie abatere disciplinară faptele prin care se încalcă drepturile pacientului, precum şi onoarea, demnitatea persoanelor cu care dieteticienii intră în relaţii profesionale; neîndeplinirea obligaţiilor profesionale sau îndeplinirea acestora cu neglijenţă, nepăsare, în mod repetat. La abateri este inclusă neparticiparea la programele de pregătire profesională şi perfecţionare, având drept consecinţă nerealizarea numărului de credite stabilit de Consiliul naţional, dar și neplata sau refuzul de a plăti cotizaţia de membru, pentru o perioadă de peste șase luni, nerespectarea obligaţiei de a păstra secretul profesional și folosirea de mijloace de constrângere fizică şi/sau psihică în exercitarea profesiei.