Hipertensiunea arterială esențială (HTA) rămâne una dintre cele mai importante cauze de mortalitate și morbiditate la nivel mondial, fiind principalul factor de risc cardiovascular – atrage atenția locotenent-colonel medic dr. Adrian Anghel, medic specialist Cardiologie și medic primar Boli interne în cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC).
Dr. Adrian Anghel este membru al Societății Române de Cardiologie și al Societății Române de Medicină Internă, având competență în ecografie generală și o vastă experiență în diagnosticul și managementul afecțiunilor cardiovasculare.
Hipertensiunea arterială – o problemă majoră de sănătate publică
Potrivit studiului SEPHAR III (2016), în România 45,1% din populația adultă – adică aproximativ 7,4 milioane de persoane – suferă de hipertensiune arterială.
Statisticile mai arată că:
-
1 din 5 români nu știe că are hipertensiune;
-
75% dintre pacienții hipertensivi primesc tratament;
-
însă doar 30% își controlează eficient valorile tensionale.
Aceste date subliniază nevoia unor metode moderne, precise și continue de evaluare a tensiunii arteriale, pentru un diagnostic corect și un tratament personalizat.
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) – instrument esențial în diagnostic și evaluare
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore (MATA) este o metodă avansată, neinvazivă și extrem de precisă, recomandată de Societatea Europeană de Hipertensiune pentru diagnosticul și urmărirea pacienților hipertensivi.
Aceasta permite măsurarea tensiunii arteriale la intervale regulate, pe parcursul unei zile întregi, în condiții de viață obișnuite, oferind informații detaliate despre profilul circadian al valorilor tensionale și eficiența tratamentului.
Când se recomandă monitorizarea MATA
Conform documentului de consens al Societății Europene de Hipertensiune, principalele indicații pentru MATA sunt:
➤ Identificarea fenomenului de hipertensiune de halat alb:
-
la pacienți tratați și netratați;
-
în cazurile de hipertensiune aparent rezistentă la tratament, cauzată de efectul de halat alb.
➤ Detectarea hipertensiunii mascate:
-
la pacienți netratați, cu valori normale la cabinet, dar crescute în afara acestuia;
-
la pacienți tratați, dar cu control tensional inadecvat în viața de zi cu zi.
➤ Analiza profilurilor circadiene anormale:
-
hipertensiune diurnă sau nocturnă;
-
hipotensiune postprandială („siesta dipping”);
-
profil de „non-dipping” sau hipertensiune nocturnă izolată.
➤ Evaluarea eficienței tratamentului:
-
analiza controlului tensiunii arteriale pe 24 de ore;
-
identificarea hipertensiunii rezistente reale.
Alte situații în care MATA este utilă
-
evaluarea creșterii matinale a tensiunii arteriale („morning surge”);
-
screening și monitorizare în sindromul de apnee în somn;
-
aprecierea variabilității tensiunii arteriale;
-
evaluarea tensiunii arteriale la copii, adolescenți, femei gravide, vârstnici sau pacienți cu risc cardiovascular foarte înalt;
-
analiza hipotensiunii sau a patternurilor tensionale specifice în boala Parkinson;
-
evaluarea hipertensiunii secundare (endocrine sau de altă cauză).
Cum te pregatesti pentru MATA ?
Efectuarea monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale nu presupune nici o pregătire speciala, nefiind necesar să se întrerupa medicaţia pe care pacientul o ia de obicei, cu excepţia cazului în care medicul curant indică acest lucru. Trebuie avut în vedere faptul că, pe durata monitorizării, pacientul nu are voie să uda aparatul, deci nu va putea face baie sau duş.
Cum se realizează efectiv?
Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale presupune montarea unui dispozitiv electronic portabil la nivelul taliei şi a unei manşete de tensiometru pe braţ. Acestea realizează, timp de 24 ore, măsurarea automata a tensiunii arteriale, precum şi memorarea valorilor măsurate.
Investigaţia necesită revenirea pacientului după 24 de ore de la montare, pentru descărcarea informaţiei, interpretarea acesteia şi oferirea recomandările necesare.
Ce se întâmplă în timpul monitorizării?
- Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale poate fi purtat cu lejeritate în timpul desfăşurării activităţilor zilnice, pacientul fiind sfatuit sa aiba activitate normal, fara a efectua eforturi fizice exaggerate. 2. Aparatul pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale are o manşetă ce trebuie sa fie de dimensiuni adecvate ce se prinde la nivelul braţului non-dominant.
- Manşeta este ataşată printr-un furtun subţire de aparatul electronic (de dimensiunea unui telefon mobil) care înregistrează tensiunile.
- Aparatul poate fi prins de curea sau purtat in gentuta proprie pe umar. Este obligatoriu ca, pe durata monitorizării, aparatul să fie menţinut uscat şi în siguranţă.
- Din când în când (o dată la 60 de minute – în timpul nopţii şi o dată la 15 minute – în timpul zilei), manşeta se umflă pentru a măsura tensiunea arterială, însă acest lucru nu durează decât 1-2 minute. In momentul umflarii mansetei pacientul va trebui sa se opreasca din activitate si sa tina mana nemiscata şi relaxata.
- Pe timpul zilei, umflarea manşetei poate incomoda activitatea obişnuită, mai ales dacă necesită folosirea membrelor superioare (ex: şofat), iar, în timpul nopţii, poate deranja, în cazul unor pacienţi, somnul.
- Este recomandata si completarea unui jurnal de catre pacient care sa indice momentele din zi cu evenimente ce pot modificat TA alaturi de specificarea orelor la care s-a luat masa, s-a administrat medicatia si orele de culcare si trezire.
Care sunt valorile normale ale TA?
Definitia HTA bazata pe valorile masurate prin MATA:
– media pe 24 ore > 130/80 mmHg – media pe perioada activă (ziua) > 135/85 mmHg – media pe timpul nopţii > 120/70 mmHg.
Ce informații furnizează?
După finalizarea monitorizării, valorile înregistrate de aparat vor fi analizate de către medicul specialist, oferindu-i informaţiile necesare pentru a decide, cu precizie, dacă pacientul se confruntă cu o hipertensiune arterială sau/si dacă tratamentul antihipertensiv este eficient.
Sunt necesare cel puţin 20 de măsurători ziua şi 7 noaptea şi ca 70% din măsurătorile aşteptate să fie valide.
În plus, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale prezintă următoarele avantaje: – realizează măsurători multiple ale TA – evaluează diferenţa zi/noapte a TA (profil dipper/non-dipper – poate identifica fenomenul de “halat alb” – poate indica riscul cardiovascular, orientând conduita terapeutică – se poate repeta la nevoie – în general, este suficientă o monitorizare pe an.
„Prin avantajele pe care le are si informatile pe care le oferă, monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale s-a impus ca o metoda obligatorie în diagnosticul si managementul bolii hipertensive”, mai transmite specialistul.
