Se poate primi un diagnostic pentru tuberculoză în numai două ore, prin intermediul tehnicilor de biologie moleculară (depistare genetică). În cadrul Laboratorul Național de Referință pentru Tuberculoză, de la Institutul “Marius Nasta”, există un aparat care face posibilă aplicarea acestei tehnici.
„Microscopia, prin metodele convenționale, oferă un rezultat în aproximativ una-două zile, cultura pe mediul solid – deci tot metodă convențională – între o lună și două luni poate să ne ofere un rezultat. Cultura în mediul lichid ne oferă un rezultat mai rapid. Probele sunt incubate până la 40 de zile, dar un rezultat pozitiv se poate obține mult mai repede, în 10-15 zile, iar în cazul antibiogramei 12 zile. Tehnicile de biologie moleculară, platforma Genexpert, ne dă un rezultat în aproximativ două ore”, spune, într-un interviu pentru Ro Health Review, Roxana Coriu, medic primar medicină de laborator.
Medicul subliniază că depistarea genetică este indicată mai ales în diagnosticarea cazurilor noi de TBC. „Urmărim să beneficieze de o testare printr-o tehnică rapidă de diagnostic”, explică dr. Coriu.
Pe lângă faptul că oferă un diagnostic rapid, tehnicile de biologie moleculară au o sensibilitate mare, de peste 90%, ceea ce le transformă în teste de mare încredere. Au însă și limite în sensul că nu pot detecta o rezistență de tip extins, spune dr. Coriu. „Motiv pentru care avem nevoie de cultură, pentru a putea testa în continuare și a determina profilul de rezistență al tulpinii sau există situații în care un anumit profil genetic nu corespunde 100% cu profilul fenotipic al tulpinii”, adaugă medicul.
Vă prezentăm mai jos interviul
Întrebare: Cum se diagnostichează microbiologic tuberculoza? Ce tipuri de diagnostic de laborator avem?
Roxana CORIU, medic primar medicină de laborator: Diagnosticul microbiologic al tuberculozei începe cu recepționarea probelor, o etapă destul de importantă, pentru că probele care vor intra în lucru trebuie să întrunească anumite condiții de calitate, fără de care nu putem asigura un rezultat de calitate și de încredere. După această etapă de recepționare a probelor, trebuie ca ele să sufere un proces de prelucrare, de pregătire în vederea realizării examenului microscopic și a cultivării probelor prelevate de la pacient (…). Examenul microscopic furnizează un rezultat în aproximativ una-două zile de la intrarea în lucru a probei, dar sensibilitatea ei nu este chiar foarte mare – este raportată undeva între 50-70%. Cultura este cea care ne furnizează un rezultat de încredere, cu sensibilitate și specificitate foarte mari, dar pentru cultură timpul necesar obținerii rezultatului este destul de lung, o probă putând fi incubată până la 60 de zile.
În afara acestor metode clasice, convenționale, în diagnosticul tuberculozei utilizăm și metode de diagnostic rapid, metode moleculare. În primul rând, utilizarea platformei de tip Genexpert, care ne furnizează un rezultat în mai puțin de două ore și care, pe lângă detectarea rapidă a prezenței sau absenței complexului de Mycobacterium Tuberculosis, poate să detecteze și prezența sau abstența mutațiilor de rezistență la rifampicină. Este o tehnică de biologie moleculară care utilizează reacția de amplificare în lanț, cu detectare semi-cantitativă și care este de mare ajutor clinicienilor în inițierea tratamentului acestei afecțiuni.
Anumite probe pot beneficia și de o altă tehnică de biologie moleculară, mă refer la tehnica de hibridizare pe suport sau genotip, care, de asemenea, este o tehnică cu un rezultat mai rapid. În câteva zile putem obține o confirmare a prezenței sau absenței complexului Mycobacterium Tuberculosis și ne dă indicații legate de prezența mutațiilor de rezistență la rifampicină și isoniazidă. Pe lângă metodele convenționale de cultivare pentru Mycobacterium Tuberculosis dispunem și de sisteme automate de cultivare în mediul lichid, acestea scurtând semnificativ timpul de obținere a rezultatului și, de asemenea, ajută clinicianul în adoptarea unei conduie într-un timp mai scurt decât tehnicile de cultivare pe mediul solid.
Întrebare: Cine decide ce tip de testare se va face?
Roxana CORIU: În general, cel mai în măsura să decidă ce tip de testare se va face este clinicianul. Dar în anumite condiții, în care avem anumite suspiciuni, putem completa și noi de aici diagnosticul, prin utilizarea unei alte tehnici sau metode în afara celei indicate de către medicul clinician. Dacă apar anumite suspiciuni de prezență sau absență sau un element discordant, atunci putem să indicăm o completare cu o anumită tehnică sau în cazul probelor care, de exemplu, pot fi pozitive la microscopie, ele pot beneficia ulterior de tehnica hibridizării pe suport, pentru a orienta într-un timp mai scurt clinicianul.
Întrebare: Tehnicile sunt complementare sau se exclud?
Roxana CORIU: Tehnicile sunt complementare, fiecare are propriile limite. Tehnicile genetice, de biologie moleculară, ne oferă niște rezultate într-un timp scurt. Problema ar fi că au limite, în sensul că nu pot detecta o rezistență de tip extins. Motiv pentru care avem nevoie de cultură, pentru a putea testa în continuare și a determina profilul de rezistență al tulpinii. Sau există situații în care un anumit profil genetic nu corespunde 100% cu profilul fenotipic al tulpinii. Există mutații care este posibil să nu se exprime din punct de vedere fenotipic. Atunci cele două tipuri de metode se completează și se ajută reciproc, nu se exclud.
Întrebare: Care este ordinea de realizarea a testărilor?
Roxana CORIU: De obicei se fac împreună. Se procedează în același timp și la testare genetică, dacă acel caz are suspiciune ridicată de prezență a tuberculozei, se procedează în același timp și la testarea prin tehnici de biologie moleculară, cât și prin tehnicile convenționale, pentru a avea cultura necesară în cazul în care este nevoie de testarea suplimentară.
Întrebare: În funcție de fiecare metodă, în cât timp vine rezultatul?
Roxana CORIU: Microscopia, prin metodele convenționale, oferă un rezultat în aproximativ una-două zile, cultura pe mediul solid – deci tot metodă convențională – între o lună și două luni poate să ne ofere un rezultat. Cultura în mediul lichid ne oferă un rezultat mai rapid. Probele sunt incubate până la 40 de zile, dar un rezultat pozitiv s epoate obține mult mai repede, în 10-15 zile, iar în cazul antibiogramei 12 zile. Tehnicile de biologie moleculară, platforma ne dă un rezultat în aproximativ două ore. Iar în cazul tehnicii de hibridizare pe suport, obținem un rezultat în una-două zile.
Întrebare: Pacientul poate să decidă la ce tip de testare să se recurgă?
Roxana CORIU: Părerea mea este că cel mai îndreptățit în a decide este medicul clinician împreună cu medicul de laborator.
Întrebare: Având în vedere rezultatul rapid, se recurge de fiecare data la tehnicile de biologie moleculară?
Roxana CORIU: Nu chiar de fiecare dată, dar în majoritatea timpului da. În cazurile cu suspiciune ridicată se recurge.
Întrebare: Credeți că testarea genetică este o soluție de prezent și de viitor?
Roxana CORIU: Da, cu siguranță da. Tendința este de a aduce tehnici noi, atât în diagnosticare, cât și în supraveghere.
Întrebare: Care sunt principalele beneficii ale tehnicilor de biologie moleculară (depistarea genetică) ?
Roxana CORIU: Rapiditatea. Rapiditatea obținerii unui rezultat și sensibilitatea acestor teste – este o sensibilitate mare, de peste 90%. Adică ele sunt niște tehnici de mare încredere.
Întrebare: Când este indicată depistarea genetică?
Roxana CORIU: Testarea genetică este indicată în depistarea cazurilor noi și în supravegherea lor. Toate cazurile noi urmărim să beneficieze de o testare printr-o tehnică rapidă de diagnostic.
Întrebare: Cum se procedează pentru testare?
Roxana CORIU: Se recoltează spută, aspirate bronșice, lichide pleurale, lichide pericardice, din probele de biopsie sau din probele ganglionare se poate efectua testarea. O gamă foarte largă (de produse patologice – n.r.) pot fi recoltate de la pacienți și testate.
