15% dintre cheltuielile spitalelor din țările OECD sunt generate de erori în acordarea îngrijirilor, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. În România, implementarea standardelor Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) reprezintă primul pas în lupta împotriva acestor evenimente adverse, a declarat Cosmin Lupu, consilier la Unitatea de Standarde în cadrul ANMCS, într-un interviu pentru Ro Health Review.
Ceea ce nu se întâmplă întotdeauna. ”Am observat că media îndeplinirii cerințelor acestui standard (standardul de implementare a siguranței pacientului la nivel de strategie a spitalelor – n.r.) este undeva la 72% din spitalele evaluate până în acest moment. O problemă, iarăși, foarte importantă este implementarea unui program de control al infecțiilor, care este sub 80% în spitalele evaluate”, a explicat Cosmin Lupu.
El a atras, însă, atenția că datele fac referire numai la spitalele evaluate până în prezent, adică un număr limitat.
Vă prezentăm mai jos transcriptul integral:
Cosmin LUPU: Ultimele statistici de la OMS arată că nu mai puțin de 1 din 10 pacienți suferă pe parcursul spitalizării un eveniment advers. Iar din acești 10 din 100, se consideră că 6 ar fi erori prevenibile. Acesta reprezintă un lucru extrem de important, pentru că tot de la OMS aflăm că 15% dintre cheltuielile spitalelor din țările OECD sunt generate tocmai de aceste erori în acordarea îngrijirilor. Evenimente adverse, ca să le spunem așa.
ÎNTREBARE: Care ar fi primul pas în combaterea acestor efecte adverse?
Cosmin LUPU: Primul pas ar fi chiar implementarea standardelor ANMCS. Aceste standarde se bazează în mare parte pe studii științifice și pe recomandările organismelor internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, ECDC, care este European Center for Disease Control, echivalentul CDC-ului american. Noi urmărim permanent ce se întâmplă, care este nivelul de implementare a acestor standarde în spitale. Practic, realizând o corespondență între standardele noastre și standardele OMS se pot genera rapoarte. Chiar recent am reușit să introducem în aplicația noastră, CAPESARO, posibilitatea de a genera rapoarte, practic, pe fiecare standard, pe orice combinație a acestor standarde. Ultimul raport pe care l-am efectuat a fost tocmai pe câteva standarde din siguranța pacientului. Cel mai reprezentativ, aș putea spune, ar fi standardul de implementare a siguranței pacientului la nivel de strategie a spitalelor. Am observat că media îndeplinirii cerințelor acestui standard este undeva la 72% din spitalele evaluate până în acest moment.
O problemă, iarăși, foarte importantă este implementarea unui program de control al infecțiilor, care este sub 80% în spitalele evaluate. Acest raport încă nu a fost publicat, deoarece ne aflăm încă înaintea jumătății ciclului al doilea de acreditare. Spitalele pe care le-am evaluat sunt, încă, într-un număr foarte limitat și, datorită variabilității foarte mari de structură până acum, nu se pot face statistici care să aibă semnificație. Însă, pe măsură ce spitalele vor fi evaluate, vor exista și rapoarte. Noi am pilotat acest instrument.
Principala problemă pe care am identificat-o noi în implementarea acestor standarde este, hai să zicem, o lipsă a culturii organizaționale privind siguranța pacientului. Aceasta nu se referă atât la o lipsă a conștientizării acestei probleme, ci mai mult la o lipsă a conștientizării importanței managementului organizat a acestei probleme. Chiar unul din standarde, chiar primul, dacă nu mă înșel, a Organizației Mondiale a Sănătății este implementarea unei strategii a siguranței pacientului. Deci nu lucrat disparat, la întâmplare, ci stabilirea ca principală direcție strategică.
ÎNTREBARE Una dintre prioritățile ANMCS este și să asculte unitățile medicale aflate în curs de acreditare, să le înțeleagă nevoile. Care sunt mecanismele prin care ANMCS primește feedback din partea spitalelor?
Cosmin LUPU: Există mai multe tipuri de mecanisme prin care ANMCS ține legătura permanent cu spitalele aflate în acreditare. Primul, ca să o luăm așa, în ordine cronologică, a fost desemnarea unui responsabil regional, pentru fiecare dintre regiunile de dezvoltare ale României, desemnat în cadrul ANMCS, un responsabil zonal, care ține în permanență legătura cu spitalele și răspunde oricăror întrebări ale acestora. În cazul în care întrebările nu sunt de competența respectivului responsabil, acesta transferă problema către departamentul competent, în speță USS, Unitatea de Standarde.
Următorul mecanism de feedback, creat mai recent, este crearea unui tab în aplicația noastră de relaționare cu spitalele, aplicația informatică numită CAPESARO – toate spitalele cunosc această aplicație. Acolo spitalele pot să introducă o anumită problemă, să o descrie și departament competent din ANMCS va elabora un răspuns care li se va transmite.
ÎNTREBARE Pas cu pas, ce trebuie să facă un reprezentant al unui spital care se lovește de o problemă sau are o nelămurire?
Cosmin LUPU:În primul rând trebuie să își definească foarte bine problema și să ne transmită o descriere cât mai detaliată. Aceasta cuprinde și o descriere a contextului în care intervine această problemă. De obicei, aceste lucruri sunt legate de variabilitatea mare în structura spitalelor, astfel anumiți indicatori nu se aplică, iar spitalul trebuie să definească foarte bine acest context. Eventual să susțină cu referințe legislative sau anumite dovezi științifice. Apoi, în unele cazuri, să formuleze și o propunere: în cazul în care, de exemplu, dorește o reformulare a unui anumit indicator sau o modificare a modalității de validare, poate propune. Propunerea va fi analizată și, în funcție de decizia conducerii, va fi implementată .
ÎNTREBARE Care sunt principalele tipuri de probleme semnalate?
Cosmin LUPU: În acest moment există o variabilitate foarte mare. În ordinea în care se găsesc în standarde, prima ar fi neînțelegerea de către spitale legate sau nevoia de lămuri legate de adaptarea spitalului, structurii spitalului, la cerințele populației pe care o deservește. Aceasta se înscrie în strategia națională de sănătate. ANMCS urmărește să promoveze o adaptare pe nevoile populației, astfel încât să nu existe în spitale structuri care nu sunt folosite și cheltuie bani inutil. Pentru această analiză, spitalele aveau nelămuriri, probleme, legate de sursele de date. Noi avem primul standard din acreditare se referă exact la analiza cerințelor determinate de particularitățile clinico-biologice ale populației deservite. Noi am intervenit și le-am furnizat principalele surse, în speță Institutul Național de Sănătate Publică, Școala Națională de Perfecționare, Institutul Național de Statistică, Direcțiile de Sănătate Publică, de unde spitalele își pot culege informații pe baza cărora să facă aceste analize. 4.41
ÎNTREBARE De ce credeți că este vorba despre acest tip de probleme și nu despre altele?
Cosmin LUPU: Nu cred că exista o obișnuință a abordării științifice a acoperirii cu servicii medicale, cauzată de practica încetățenită. Pur și simplu erau spitalele de stat, dinainte de 1989. Sistemul nostru sanitar încă este dominat de spitale publice. Iar această analiză, care este ceva obișnuit în mediul privat, unde îți analizezi piața, ca să știi ce structură îți dezvolți, lipsea această obișnuință.
ÎNTREBARE În medie, câte probleme sunt semnalate către ANMCS, de spitale, pe lună?
Cosmin LUPU: În acest moment, ținând cont că sistemul este proaspăt implementat, aș zice că undeva la 10-15 probleme înscrise în acest modul al CAPESARO, cărora pe măsură ce se acumulează sau în funcție de importanța unei probleme, li se va răspunde de către ANMCS mai devreme sau se va temporiza, urmărind ca problema să apară la mai multe spitale pentru a rezolva mai multe dintr-o dată.
ÎNTREBARE Cine poate semnala probleme către ANMCS? Numai conducerea sau orice angajat al unității medicale?
Cosmin LUPU: În cadrul acreditării o serie de persoane din fiecare spital primesc acces CAPESARO, bazat pe cont și parolă. În principal este vorba de responsabil cu management calității, conducere plus cine mai consideră conducerea că este important să aibă acces. Și prin acești reprezentanți poate să transmită orice problemă apărută.
ÎNTREBARE După semnalarea problemelor, care sunt următorii pași pe care îi face ANMCS?
Cosmin LUPU: În funcție de problemele care apar. Spre exemplu, sunt probleme generate de aplicarea sau implementarea standardelor legate de siguranța pacientului. În întâmpinarea acestora, ANMCS, pe lângă mecanismul pe care l-am discutat, organizează deja de ceva vreme conferințe, ateliere. Spre exemplu, au fost organizate deja până la acest moment, la Iași, Târgu Mureș și București, ateliere pe riscurile clinice, unde au fost invitați reprezentanți din partea spitalelor din zona respectivă și s-a lucrat efectiv ce trebuie să facă fiecare, pas cu pas, sub îndrumarea noastră, pentru înscrierea riscurilor în registrul riscului și analiza acestora.
Alte tipuri de probleme semnalate, chiar pe siguranța pacientului. Alte probleme ar mai fi implementarea managementului medicației.
Alt mecanism prin care ANMCS vine în întâmpinare sau răspunde problemelor pe care le identificăm în evaluarea spitalelor ar fi elaborarea unei a doua ediții a Manualului utilizatorului care se bazează tocmai pe experiența evaluării spitalelor până în acest moment. Acolo vom avea pentru îndrumări exact rezultate din problemele pe care le-am observat până acest moment. A doua ediție este deja finalizată, urmează să fie distribuită către câțiva profesioniști care o vor revizui și cât de curând, în viitorul foarte apropiat, va fi disponibilă.
