Fake news în sănătate, în România, vin pe fondul unei lipse de încredere în instituții, dar și socială, a unui discurs generalizat antisistem și anti-surse tradiționale de autoritate cum ar fi medicul, dar și al deficiențelor de comunicare în sistemul medical. Este mesajul transmis de decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, într-un interviu pentru Ro Health Review.
Este un fenomen care mizează foarte mult pe emoțiile noastre și pe o situație de vulnerabilitare, subliniază Alina Bârgăoanu, vorbind de un fenomen nou, care se asociază cu “explozia platformelor digitale, cu faptul că oricine se poate considera autor legitim de informație sau receptor legitim de informație”.
„Există particularități ale dezinformării în domeniul sănătății, în domeniul medical, dar cred că discuția privind dezinformarea în acest domeniu trebuie plasată totuși în discuția de ansamblu privind dezinformarea de nouă generație, care este creată de explozia mediului digital, explozia platformelor digitale, democratizarea accesului la informație, democratizarea poziției de a transmite informație”, a explicat Alina Bârgăoanu, membră a Grupului de experți la nivel înalt constituit la nivelul Comisiei Europene pentru combaterea dezinformării.
Aceasta pentru că, pe internet, “nu există filtre editoriale, nu există surse de expertiză la fel de mult cum existau când presa era a patra putere în stat”, a spus ea.
Particularitățile fake news în sănătate, în România
Porivit Alinei Bârgăoanu, există particularități legate de domeniu, precum faptul că se apropie foarte mult de reclama înșelătoare, pentru că, de fapt, multe dintre informațiile de tip “fake” – înșelătoare, contrafăcute, chiar false – de fapt reprezintă reclame mascate, mizează foarte mult pe emoția celui care le primește, pe o situație de vulnerabilitate, dar, în cele din urmă, vor să vândă un produs”.
“În ceea ce privește particularitățile legate de spațiul public românesc, eu aș sublinia faptul că, dacă ne uităm puțin, crizele majore din societatea românească au avut intersecție cu cazuri care au izbucnit din zona de sănătate, deci ele au devenit cazuri sociale, au devenit tragedii naționale, au ridicat probleme legate de sistem, de funcționarea statului, dar au pornit, de cele mai multe ori, dintr-o zonă legată de sănătate, spitalele. Ne amintim de cazul Maternității Giulești, de incendiul de la Colectiv, cazul HexiPharma”, a spus Alina Bârgăoanu, precizând că acestea au dus la radiografii ale societății din România.
O notă îngroșată o dă, din punctul său de vedere, și faptul că în România există o lipsă de încredere în instituții, socială, de exemplu în vecini sau grupul social. Acest fenomen se reflectă și în zona de sănătate, ducând la o “apetență mai mare pentru pseudo-surse de autoritate, acces direct la informație”. Aceasta este asociată cu o “retorică generalizată antisistem, anti-autoritate, anti-expertiză, anti-surse tradiționale de autoritate cum ar fi familia, profesorul, medicul”, atrage atenția expertul.
În plus, din punctul de vedere al comunicării în sistemul medical, sunt în continuare deficiențe în ceea ce privește comunicarea medic-pacient, în echipele interdisciplinare de medici-asistente-infirmiere și restul personalului medical, dar și în comunicarea managerială. “Toate aceste lucruri se varsă într-un tip de seducție pentru informația directă, pe care ne-am lua-o în mod nemediat de pe internet”, a explicat ea.
Cele mai vizibile fake news în domeniul sănătății, în România
Din punctul de vedere al decanului Facultății de Comunicare și Relații Publice, cele mai vizibile fake-news din domeniul sănătății, în România, îl reprezintă cele legate de mișcarea antivaccinare.
“Pe aceste mișcări antivacciniste cred că s-au vărsat mai multe fenomene: în primul rând neîncrederea în sistem, apoi suspiciunea că se va întâmpla ceva cu vaccinurile, apoi informații cât se poate de credibile, chiar reale, cu privire la faptul că Institutul Cantacuzino nu mai este și atunci, iarăși, s-au vărsat anumite temeri, frici ale noastre că vin cei din străinătate și ne vând nu știu ce vaccinuri. S-a cuplat foarte mult cu mișcarea antisistem, cu mișcarea antipoliticieni, anti-Parlament, pentru că legea vaccinării este dezbătută în Parlament. Și, din nefericire, aceste reglementări privind vaccinarea au constituit și constituie în continuare, după părerea mea, terenul de luptă pentru interese comerciale și chiar politice”, a afirmat expertul.
Poate fi limitat fake news în sănătate?
Fenomenul fake news în sănătate poate fi limitat, din punctul de vedere al expertului, inclusiv prin măsurile de natură structurală pe care încearcă să le ia în prezent marile platforme de socializare, precum Facebook, YouTube sau Instagram. Însă autoreglementarea nu este suficientă. “Fără a vorbi de cenzură, multe state au început să implementeze legi care să oprească sau chiar să interzică reclamele false, reclamele de tip clickbait sau răspândirea știrilor false prin intermediul boților. În România încă nu avem această preocupare. Probabil că este un demers care, deocamdată, își așteaptă un moment propice”, a atras ea atenția.
