Dr. Dana Dan, medic rezident în Boli Infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara, atrage atenția asupra semnificației clinice a sindromului febril, în cadrul campaniei de informare „Lecția de la Babeș”.
Sindromul febril poate fi caracterizat ca acea stare a organismului în care temperatura depășește 38°C și care poate sau nu să fie însoțită și de alte simptome.
În rutina examenului clinic al bolnavului, în general, și al bolnavului febril, în special, există mai multe categorii:
Bolnav febril purtător al unei urgențe medicale sau chirurgicale, cum ar fi infecția sistemică – vorbim despre sepsis ori endocardită. Apoi, în cazul unei meningite, unei leucemii, peritonită, apendicită etc.;
Bolnav febril cu o suferință de organ bine conturată, precum pneumonie, scarlatină, infecție urinară etc.;
Bolnav febril purtător al unei infecții acute autolimitante, cum este infecția acută de căi respiratorii, adenoviroza etc.;
Bolnav febril nediferențiat, atunci când febrei nu i se asociază alt element de ordin subiectiv sau obiectiv semnificativ diagnostic – cum este cazul infecției HIV.
În cazul unui bolnav febril, vorbim de încadrarea în următoarele modele evolutive:
-
boală febrilă cu elemente sugestive pentru o suferință de organ, aparat, sistem;
-
boală febrilă cu elemente sugestive pentru o infecție sistemică;
-
boală febrilă nediferențiată, cu durată de 7–15 zile;
-
boală febrilă lipsită de manifestări conexe (febra solitară);
-
boală febrilă prelungită de etiologie nedeterminată.
Recunoașterea în timp util a infecției sistemice ridică în continuare dificultăți de ordin diagnostic și terapeutic.
În infecțiile cu coci piogeni, sindromul febril este asociat cu un procent de mortalitate de până la 30%.
În infecțiile urinare, respiratorii, digestive, sepsele produse de bacterii gram-negative, procentul de mortalitate este între 30% și 60%.
Acelasi potențial de gravitate îl regăsim și în evoluția meningitelor bacteriene.
Dacă asociat febrei sunt prezente simptome precum:
-
erupții cutanate,
-
tuse,
-
disfagie,
-
dureri de mușchi ori articulare,
-
dureri abdominale,
-
disconfort la urinare,
-
adenopatii,
-
colorația sclerelor (colorarea părții albe a ochilor),
Este indicată vizita la medicul de familie sau la medicul specialist, pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului.
În același timp, vorbim despre sindrom febril prelungit atunci când febra persistă fără diagnostic mai mult de 3 săptămâni, în ciuda investigațiilor efectuate în spital.
Febra prelungită se întâlnește în:
-
infecțiile bacteriene: leptospiroză, listerioză, boala ghearelor de pisică, TBC pulmonar/extrapulmonar;
-
infecțiile virale;
-
infecțiile parazitare: malaria, toxoplasmoză, amibiază, leishmanioză, histoplasmoză;
-
infecțiile fungice: criptococoză.
Uneori, febra apare ca parte a unor patologii neinfecțioase:
-
neoplasme,
-
hemopatii maligne,
-
boli ale țesutului conjunctiv,
-
vasculite,
-
boli autoimune,
-
boli granulomatoase.
În prezent, incidența cazurilor de febră neelucidată a scăzut mult, datorită descoperirilor făcute în domeniul tehnicilor de diagnostic biologic, paraclinic și a ritmului accelerat al explorărilor.
