Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de ordin prin care urmează să aprobe două noi ghiduri elaborate de specialiști, privind evaluarea şi terapia deficitului de vitamină D la gravidă, nou-născut şi copil şi evaluarea statusului vitaminei D la adulţi.
Cele două noi ghiduri au fost solicitate de Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate, pentru fundamentarea unui nou program naţional.
“Ca urmare a unor întâlniri desfăşurate la Ministerul Sănătăţii au fost elaborate documentele intitulate ‘Consens al Comisiilor de Pediatrie, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie şi Endocrinologie privind evaluarea şi terapia deficitului de vitamina D la gravidă, nou-născut şi copil’ şi ‚Ghid pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulţi’”, se arată în referatul de aprobare al proiectului.
Potrivit documentelor publicate de Ministerul Sănătății, în transparență decizională, vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă.
Efectele deficitului de vitamina D
Deficitul sever al vitaminei D cauzează rahitismul și / sau hipocalcemia la sugari și copii și osteomalacia la adulți sau adolescenți după închiderea cartilajelor de crestere.
Rahitismul reprezintă o afecţiune a cartilajului de creştere caracterizată prin scăderea osificării encondrale la nivelul cartilajului de creştere și apoptoza condrocitelor, având drept consecinţe: deformarea cartilajelor de creştere, închiderea tardivă a fontanelelor, erupţie dentară întârziată, hipoplazie smalţ dentar, hipertrofia articulațiilor costocondrale (mătănii costale), evazarea rebordului costal (şanţ Harrison), deformarea diafizelor oaselor lungi, deformarea în cupă a metafizei radiusului (”brățări rahitice”).
Deficitul sever al vitaminei D poate fi, de asemenea, asociat cu hipocalcemia, care poate provoca tetanie sau convulsii. Osteomalacia reprezintă mineralizarea osoasă anormală a osului deja format și, deși coexistă în cazul rahitismului, termenul este utilizat de obicei pentru perioada de vârstă în care creșterea osului s-a încheiat.
Există consecințe clinice şi ale deficitului ușor (insuficienţei) de vitamina D – nivelurile cronic scăzute de vitamina D fiind asociate cu densitate minerală osoasă scăzută și modificări ale markerilor ce reflectă calitatea osului, chiar și în absența rahitismului.
Diagnosticul se pune pe istoric, examen fizic, evaluare biochimică și examenul radiologic. Vitamina D (calciferolul) se găsește sub formă de ergocalciferol (vitamina D2) – sintetizat predominant în plante sub acțiunea luminii UV și colecalciferol (vitamina D3) – sintetizat la nivelul pielii (în stratul profund al epidermei și în derm).
Sursele de vitamina D
Sursele de vitamina D din hrană sunt: peștele gras, uleiul de ficat de pește (cod) – dar în cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenușul de ou și ficatul (conțin în mod natural vitamina D), dar și produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc).
Sursa principală de vitamina D este însă pielea, sinteza vitaminei D la nivelul tegumentelor fiind dependentă de o serie de factori geografici (latitudine, anotimp, gradul de însorire și de poluare) și personali (timpul petrecut în aer liber, vârstă, compoziție corporală, gradul de pigmentare pielii, factori genetici).
Pentru sinteza adecvată a vitaminei D în lunile de vară copiii cu pielea închisă la culoare necesită 30 minute de expunere la soare/săptămână (doar în scutec), fără creme de protecţie solară sau 2 ore/săptămână îmbrăcați, dar cu capul descoperit. Vârsta cea mai expusă pentru apariția rahitismului este 3-18 luni, iar factorii de risc sunt reprezentați de: alăptare (laptele de mamă conţine doar 20-60 UI vitamina D/litru), pielea închisă la culoare, poluarea, gradul redus de însorire, utilizarea cremelor de protecţie solară, terapia cronică cu anticonvulsivante; formulele de lapte conțin 400 UI vitamina D /litru lapte, astfel încât sugarii vor primi din alimentație 200 UI/zi.
Epidemiologia
În România un studiu recent relevă o prevalenţă a deficitului de vitamină D (valori ale 25 (OH)D < 25 nmol/l) la 1,92% din grupa 0-1 an; 0,66 % din grupa 1-3 ani; 1,96 % din grupa 4-8 ani; 4,3% din grupa 8-13 ani și 8,9 % din grupa 14-18 ani (1). S-a înregistrat nivel toxic de vitamina D ( valori > de 100 ng/ml ( > 250 nMol/L) la 11,5 % dintre copii 0-1an si 4,98 % dintre copii 1-3 ani ( N -0-3 ani= 655 copii) (1). Alt studiu românesc relevă prevalenţa deficitului de vitamină D (valori 25 (OH)D < 25 nmol/l) de 1,2% 2 în populaţia 0-10 ani și de 3,2% în populaţia 10-20 ani; nivele potenţial nocive și toxice ale concentraţiei de 25 (OH)D s-au înregistrat la 3,8 % cazuri din prima grupă și 0,2 % cazuri din a 2-a grupă (2). Prevalenţa sechelelor de rahitism în populaţia preșcolară și școlară românească a fost 1,8 % în mediul urban și 0,7 % în mediul rural (3).
Evaluarea statusului vitaminei D
Concentrația serică de 25 (OH) D – principalul metabolit măsurabil al vitaminei D – indică statusul vitaminei D.
Concentrația totală de 25 (OH) D reflectă furnizarea de vitamina D din ambele surse cutanate și orale și este exprimată în nanograme pe mililitru sau nanomoli per litru (1 ng /ml = 2,5 nmol / l).
Nivelurile serice 25 (OH) D nu indică cantitatea de vitamină D stocată în țesuturile corpului. Spre deosebire de 25 (OH) D, 1,25 (OH)2 D circulant nu este, în general, un bun indicator al stării vitaminei D deoarece are un timp de înjumătățire scurt, de 15 ore și concentrațiile serice sunt strict reglate de hormonul paratiroidian, și fosfat.
Nivelurile de 1,25 (OH)2 D nu scad, de obicei, până când deficitul de vitamina D nu este sever.
La copil pragurile pentru suficiența, insuficiența și deficiența vitaminei D la copiii sănătoși se bazează pe asociațiile între nivelele de 25 (OH) D și evidența clinică a rahitismului și a creșterii valorilor fosfatazei alcaline și a altor markeri ai turn-overului osos.
Utilizăm următoarele standarde pentru a defini statusul de vitamină D la copiii și adolescenții sănătoși; acestea sunt în concordanță cu recomandările din 2016 privind Consensul Global, care sunt similare cu ele susținute de Societatea Endocrină Pediatrică 2011 și se bazează pe concentrațiile serice de 25 (OH) D:
-
Nivele suficiente de vitamină D: 20 până la 100 ng/ml (50 până la 250 nmol/l)
-
Insuficiența vitaminei D: între 12 și 20 ng/ml (30 până la 50 nmol/l)
-
Deficit de vitamină D: vitamina D este un nutrient esențial care joacă un rol important în homeostazia calciului și sănătatea osoasă.
