Rezistența la antimicrobiene a fost catalogată drept una dintre cele zece mari amenințări la adresa sănătății la nivel global de către Organizația Mondială a Sănătății. La nivel european, planul „O singură sănătate” urmărește combaterea simultană a folosirii agenților antimicrobieni la oameni și la animale. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, membru în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, spune că imlicarea sectorului agricol, în totalitatea lui, este necesară pentru ca efectele în acest domeniu să fie de durată.
„Avem nevoie de cooperare foarte bună cu sistemul medical, cu fermierii, cu medicii veterinari, cu sectorul agricol, în principal. Trebuie să avem o abordare holistică, în care să îi includem pe toți acești participanți la piața europeană a sănătății”, a declarat Nicu Ștefănuță pentru Ro Health Review.
Europarlamentarul român a explicat și cum poate fi implicat sectorul agricol în lupta cu rezistența la antibiotice.
„80 la sută dintre antibioticele de pe piață sunt folosite în industria de creștere a animalelor, în zootehnie, și doar restul de 20 la sută sunt folosite în medicina umană. Din cauza condițiilor insalubre din anumite ferme, multor animale le sunt administrate antibiotice pe durata de creștere până la momentul în care sunt procesate. Așa că o utilizare nespecifică, adică nediferențiată de la om la animal, a antibioticelor, fără să se țină cont de nevoia reală, duce rapid la creșterea rezistenței la antibiotice. De asta, acest cadru european care se numește One Health Action Plan, urmărește stoparea utilizării antibioticelor fără indicație în ferme, precum și limitarea tipurilor de antibiotice care pot fi prescrise și separarea acestora de antibioticele destinate uzului pentru oameni.
Și ar mai fi rolul pesticidelor în toate această chestiune. S-a demonstrat științific că, din păcate, substanțele chimice și pesticidele care ajung în mediu tot mai frecvent sunt un factor cazual pentru creșterea rezistenței la antibiotice. Este nevoie de o abordare științifică pentru a determina efectele reale pentru protecția mediului și pentru creșterea rezistenței antimicrobiene”, a încheiat oficialul român.
România, prima în topul infecțiilor cu anumite tiuri de bacterii rezistente la antibiotice
Potrivit celui mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor, România este ”campioană” la o serie de specii de bacterii rezistente la antibiotice. Este vorba, printre altele, despre proporția cazurilor Pseudomonas aeruginosa rezistente la piperacilină +/-tazobactam, la aminoglicozide, la carbapeneme, dar și la proporția cazurilor de Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină, precum și la cea a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).
Raportul vizează, în total, opt specii bacteriene invazive, izolate din sânge sau din lichidul cefalorahidian. Este vorba de: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis și Enterococcus faecium.
Pseudomonas aeruginosa este o bacterie ce se găsește în medii acvatice în natură. Este o cauză majoră de infecții la pacienții internați, cu sistem imunitar slăbit. Poate provoca, printre altele, pneumonii sau infecții ale tractului urinar.
Streptococcus pneumoniae este o cauză comună de infecție, în special în rândul copiilor mici, persoanelor în vârstă și pacienților cu sistem imunitar slăbit. Poate provoca multe tipuri de boli, de la pneumonie, la otita medie și la meningită.
Staphylococcus aureus colonizează frecvent pielea și nările oamenilor sănătoși. Este un microorganism implicat în infecții atât în comunitare, cât și intraspitalicești. Infecţia poate fi de gravitate medie, dar poate duce şi la deces. Ajunse în sânge, bacteriile pot afecta orice parte a corpului, inclusiv organele interne, inima sau oasele.
