Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică în România și a doua ca frecvență, cu peste 12.000 de cazuri noi raportate anual. Un studiu fără precedent, realizat de Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara împreună cu Universitatea Politehnică Timișoara, evidențiază un aspect critic: în peste 80% dintre situații, boala este descoperită în stadii avansate.
Inteligența artificială – instrument cheie în analizarea datelor
Cercetarea retrospectivă a analizat un eșantion de 4206 pacienți unici diagnosticați cu cancer pulmonar în perioada 2013–2024, pe baza datelor colectate de Spitalul Victor Babeș. Informațiile au fost procesate cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, identificând tipologii distincte de pacienți și factori relevanți în progresia bolii.
„Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creștere dramatică, de 80%, a numărului de pacienți diagnosticați cu o boală oncologică”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și managerul spitalului. „Aceasta este susținută atât de îmbătrânirea populației în regiune, cât mai ales de îmbunătățirea capacităților de diagnostic.”
În acest sens, Spitalul Victor Babeș a investit în dezvoltarea unui HUB imagistic ultraperformant, care include două aparate CT și două RMN-uri (unul de 3 Tesla), esențiale pentru diagnosticarea bolilor oncologice.
Creștere alarmantă a cazurilor în ultimii ani
Datele arată o dublare a numărului de cazuri în perioada 2022–2024, comparativ cu 2013–2020. Dacă în anii anteriori erau înregistrate în medie 345 de cazuri/an, în prezent s-a ajuns la 624 de cazuri/an, iar pentru anul 2025 este prognozată depășirea pragului de 700 de cazuri noi.
„Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienți cu Covid 19”, a precizat prof. Oancea.
Comorbidități și factori de risc
Studiul a evaluat impactul comorbidităților, precum BPOC, astm, emfizem și bronșiectazii, toate asociate în grade diferite cu nivelul de poluare. De exemplu:
-
BPOC: impact direct între 44% și 80%
-
Astm: influență de până la 15%
-
Emfizem: până la 42%
-
Bronșiectazii: între 18% și 31%
„Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverși factori, fumat, azbest, și așa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne așteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035”, a avertizat prof. Oancea.
Acesta subliniază că este esențială implementarea unor măsuri strategice: „Standardizarea și uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, folosirea pe scară largă a telemedicinei, dezvoltarea centrelor satelit cu servicii multidisciplinare și arhivarea digitală a imaginilor patologice”.
Cinci grupuri distincte de pacienți, cu nevoi terapeutice diferite
S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara, a explicat modul în care a fost realizată analiza: „Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite.”
Prin geocodificare, cercetarea a arătat că cei mai mulți fumători extremi provin din zonele rurale, iar 37% dintre pacienții tratați provin din afara județului Timiș, confirmând statutul spitalului ca centru de referință regional în oncologia pulmonară.
„Vreau să le mulțumesc specialiștilor de la Universitatea Politehnică Timișoara care, plecând de la datele noastre, folosind inteligența artificială, ne-au ajutat să realizăm acest studiu”, a transmis prof. Oancea.
„Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferențe reale în depistarea și evoluția bolii. Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției spațiale a bolii, clasificând reședința la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timișoara, zonele suburbane, zonele rurale din județul Timiș și cazurile din afara județului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, spune S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara.
