În cadrul Săptămânii de Conștientizare a Sănătății Pulmonare, care se desfășoară între 22 și 26 septembrie, Dr. Iulia Oaida, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, subliniază cât de vital este diagnosticarea precoce în lupta împotriva cancerului pulmonar, principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial.
„Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai grave afecțiuni oncologice, fiind principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. În ciuda progreselor medicale și a campaniilor de prevenție, mulți pacienți ajung la medic în stadii avansate ale bolii, ceea ce face ca diagnosticul precoce și accesul la tratament să fie esențiale”, explică medicul.
Referitor la factorii de risc, Dr. Oaida afirmă: „Factorul de risc dominant rămâne fumatul activ, responsabil de majoritatea cazurilor. De asemenea, expunerea pasivă la fumul de țigară, expunerea ocupațională la agenți carcinogeni (azbest, radon, hidrocarburi aromatice policiclice, metale grele), poluarea atmosferică, predispoziția genetică și antecedentele de boli pulmonare cronice (BPOC, fibroză pulmonară) contribuie semnificativ la creșterea riscului.”
Despre evoluția incidenței cancerului pulmonar, medicul spune: „În țările dezvoltate, incidența la bărbați a cunoscut o tendință descrescătoare, corelată cu scăderea prevalenței fumatului. În schimb, la femei se constată o creștere a incidenței, reflectând adoptarea mai tardivă a obiceiului fumatului. În regiunile cu niveluri ridicate de poluare și expunere profesională, incidența continuă să crească.”
Dr. Oaida atenționează asupra semnelor timpurii care ar trebui să alerteze: „Tusea persistentă sau modificarea caracterului acesteia, hemoptizia, dispneea (lipsa de aer) progresivă, wheezingul (respirația șuierătoare), durerile toracice atipice, scăderea în greutate inexplicabilă și astenia constituie semnale de alarmă care necesită investigație suplimentară.”
În ceea ce privește metodele de diagnostic: „Radiografia toracică are un rol orientativ, însă standardul de aur pentru screeningul populațiilor cu risc crescut îl reprezintă tomografia computerizată toracică cu doză redusă. Confirmarea diagnosticului se realizează prin bronhoscopie, biopsie și examen histopatologic, completate de teste imunohistochimice și de caracterizare moleculară.”
Opțiunile de tratament, în funcție de stadiu, sunt descrise astfel: „În stadiile incipiente (I–II), tratamentul standard este chirurgical, completat în anumite situații de chimioterapie sau radioterapie adjuvantă. În stadiile local avansate sau metastatice (III–IV), tratamentul include chimioterapia, terapiile țintite (EGFR, ALK, ROS1, KRAS) și imunoterapia, în combinații individualizate. Radioterapia are atât indicații curative (în stadiile limitate), cât și paliative.”
Despre provocările tratamentului, Dr. Oaida spune: „Toxicitatea hematologică și gastrointestinală a chimioterapiei, reacțiile autoimune induse de imunoterapie și toxicitățile pulmonare post-radioterapie reprezintă provocări majore. Necesită o monitorizare atentă, protocoale clare de management și o abordare multidisciplinară.”
Cooperarea interdisciplinară este vitală: „În cazul cancerului pulmonar, abordarea este în general multidisciplinară și presupune colaborarea strânsă între medicii oncologi, chirurgi toracici, radioterapeuți, radiologi, pneumologi și specialiști în medicină nucleară. Cazurile sunt discutate în cadrul comisiilor oncologice, unde se elaborează planul terapeutic personalizat.”
Referitor la prognostic, medicul subliniază: „În stadiile precoce, rata de supraviețuire la 5 ani depășește 60%, în timp ce în stadiile avansate rareori depășește 15%. Această diferență subliniază importanța screeningului și a diagnosticului precoce.”
Pentru screening, recomandarea actuală este: „Societățile internaționale recomandă efectuarea anuală a tomografiei computerizate toracice cu doză redusă la persoanele între 50–80 de ani, fumători activi sau foști fumători cu un consum de minimum 20 pachete-an.”
În ceea ce privește prevenția, Dr. Oaida recomandă: „La nivel individual, renunțarea la fumat este cea mai eficientă măsură. La nivel populațional, programele naționale de control al tutunului, reducerea expunerii la poluanți și radon, precum și educația pentru sănătate reprezintă pilonii esențiali ai prevenției.”
Despre progresele în cercetare: „Dezvoltarea inhibitorilor pentru mutații dificil de tratat, precum KRAS G12C, noile combinații de imunoterapie și utilizarea biopsiei lichide pentru diagnostic precoce și monitorizarea răspunsului la tratament sunt direcții extrem de promițătoare.”
În final, privind viitorul diagnosticării și tratamentului cancerului pulmonar, Dr. Oaida declară: „Este de așteptat ca screeningul să fie extins și rafinat prin integrarea biomarkerilor moleculari. Tratamentul va deveni și mai personalizat, cu terapii inovatoare și minim invazive, iar inteligența artificială va avea un rol tot mai important în interpretarea datelor imagistice și histopatologice, facilitând luarea deciziilor clinice.”
