O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Craiova a făcut un pas semnificativ în înțelegerea proceselor de curățare a creierului de substanțele toxice implicate în boala Alzheimer (BA), conform unei postări pe pagina de Facebook a universității. Studiul, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia a Asociației Americane pentru Boala Alzheimer, scoate în evidență rolul proteinei Aquaporina‑4 (AQP4), esențială pentru transportul apei în creier și, acum confirmată, și pentru eliminarea fragmentelor solubile de amiloid care prefigurează formarea plăcilor insolubile—așa-numitele markeri patologici ai bolii Alzheimer.
Modificările AQP4 – posibilă cheie terapeutică
Cercetătorii au utilizat șoareci transgenici ce poartă mutații asociate formei familiale de Alzheimer, cunoscuți pentru dezvoltarea spontană de plăci de amiloid. Ei au testat două medicamente: unul facilitator al AQP4 și altul inhibator.
-
Facilitator AQP4: a condus la o reducerae semnificativă a plăcilor de amiloid, îmbunătățirea memoriei și scăderea anxietății comparativ cu șoarecii netratați sau tratați cu inhibitor.
-
Inhibitor AQP4: a determinat o creștere accentuată a plăcilor de amiloid, probleme cognitive mai grave și anxietate crescută, accelerând progresia bolii.
Implicații terapeutice extinse
Descoperirea oferă o nouă perspectivă terapeutică nu doar pentru boala Alzheimer, ci și pentru alte boli neurodegenerative caracterizate de acumulări toxice în creier, precum Parkinson sau Huntington.
Metodă ultrasofisticată de investigare
Studiul s-a bazat pe scanări neuropatologice complexe, care au analizat creierul într-un interval mare de rezoluții – permițând identificarea plăcilor de amiloid, a formei și densității acestora, precum și a vaselor de sânge și distanțelor până la ele. Fiecare imagine digitală a ocupat între 2 și 5 GB. A fost utilizat un microscop confocal super-rezolutiv, unic la nivel mondial la UMF Craiova, capabil să depășească barierele clasice ale luminii și să ofere detalii incredibile din țesuturile cerebrale.
Echipa din spatele studiului
Cercetarea a fost realizată de o echipă multidisciplinară din Craiova, Cluj și Belgia, coordonată de dr. Daniel Pirici și dr. Bogdan Cătălin. Lucrarea contribuie la teza de doctorat a dr. Marina Daniela Mănescu.
