Asist. Univ. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” București, a declarat că până în acest moment, studiile nu evidențiază o legătură directă între astm și hipertensiunea pulmonară, însă ca mecanisme fiziopatologice pentru formele de astm sever există un punct de congruență.
Și asta pentru că mecanismele inflamatorii care se declanșează la nivelul structurii pulmonare și procesele de remodelare locală pot să inducă apariția unei hipertensiuni pulmonare secundare, la formele de astm sever care nu sunt tratate, a explicat Beatrice Mahler.
Potrivit acesteia, ultimii ani au adus posibilitatea terapiei formelor de astm care până nu de mult păreau forme extrem de dificil de controlat, și tot în ultimii ani, s-a creat posibilitatea tratamentului pacientului cu hipertensiune pulmonară.
Explicațiile au fost oferite în cadrul conferinței online „ASTMUL și HIPERTENSIUNEA PULMONARĂ: două afecțiuni, mai multe fațete”.
Evenimentul este realizat de Asociația pentru Educație în Boli Respiratorii în contextul Zilei Mondiale a Hipertensiunii Pulmonare. Astăzi ar fi trebuit ca Global Initiative for Asthma să marcheze și Ziua Mondială a Astmului, dar promovarea acestei zile a fost amânată de GINA din cauza contextului epidemiologic actual.
