În cazul țărilor care au introdus restricții de circulație și măsuri de distanțare fizică ”există o nevoie urgentă de a planifica o relaxare în etape a acestor restricții”, pentru relansarea unei părți a economiei și a vieții sociale, însă într-un mod care să permită o evitare a reaccelerării transmiterii bolii. Este mesajul transmis de șefa Biroului OMS România, dr. Miljana Grbic, într-un interviu acordat în exclusivitate Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro. Ea a explicat ce factori trebuie luați în calcul pentru ridicarea acestor restricții.
Pentru aceasta, autoritățile trebuie să pună în balanță beneficiile socio-economice ale fiecărei măsuri în parte și riscurile pe care le presupune.
”Situația va fi în evoluție în următoarele luni, deci riscul unei resurgențe a bolii va continua, pentru că nu există un tratament sau vaccinuri”, a spus dr. Grbic.
”Decizia de a introduce, adapta sau relaxa restricții trebuie să fie rezultatul unei evaluări standardizate a riscurilor”, a explicat reprezentanta OMS în România.
Evaluarea riscului trebuie să răspundă la o serie de întrebări:
- Care este impactul posibil al ajustării măsurilor de sănătate publică și sociale în ceea ce privește o reluarea a creșterii numărului de cazuri?
- Are capacitatea sistemul de sănătate publică de a identifica, izola și asigura îngrijire pentru cazuri și pentru contacți?
- Are capacitatea sistemul de sănătate publică să detecteze rapid o reluare a creșterii numărului de cazuri?
- Poate sistemul de sănătate publică să absoarbă un număr în plus de pacienți și să ofere asistență medicală în cazul unei noi creșteri susținute a numărului de cazuri?
Potrivit șefei biroului OMS România, evaluarea riscurilor ar trebui bazată pe o serie de indicatori:
- Factori epidemiologici: incidența cazurilor confirmate și suspecte de COVID-19; rata spitalizării și internărilor la ATI; numărul de decese; proporția cazurilor confirmate din totalul persoanelor testate; rezultatele testelor serologice.
- Capacitatea sistemului medical: funcționarea și capacitatea sistemului medicale; personalul medical; numărul de paturi de ATI și al celorlate paturi de spital disponibile; triajul de la unitățile medicale; stocul de echipamente de protecție, conform standardelor naționale
- Capacitatea sistemului de sănătate publică: rata de identificare și testare a noilor cazuri suspecte; izolarea cazurilor nou-cinfurmate; identificarea și carantinarea contacților; numărul de echipe rapide de intervenție care să investigheze cazurilor suspecte și clusterele
- Disponibilitatea intervențiilor terapeutice eficiente: în prezent nu există tratamente sau vaccinuri specific pentru COVID-19. Însă OMS, în colaborare cu partenerii internaționali, implementează protocoale pentru teste clinic pentru a le dezvolta. Disponibilitatea viitoare a unor instrumente terapeutice sigure și eficiente va fi important și luarea deciziei de a implementa su relaxa măsurile de sănătate publică în lupta anti-COVID-19.
Dr. Miljana Grbic a subliniat că măsurile trebuie relaxate controlat și treptat și, de preferat cu o perioadă de două săptămâni pauză între ele – două săptămâni fiind, în medie, perioada de incubație. Astfel, pot fi identificate eventuale efecte adverse ale relaxării.
”În lipsa unor dovezi științifice privind eficiența relativă și independent a fiecărei măsuri și ca principiu general, măsurile cu cel mai mare nivel de acceptabilitate și fezabilitate și cu cele mai puține consecințe negative pot fi introduse primele și relaxate ultimele”, a spus dr. Grbic.
Însă protecția populației vulnerabile ar trebui să se afle în centrul deciziei de a ridica sau menține o restricție.
În plus, unele măsuri pot fi relazate mai întâi în zone unde densitatea populației este mai mică, de exemplu în spațiul rural înaintea celui urban, în orașele mici și medii înaintea celor mari sau în cazul magazinelor mici față de mari centre comerciale.
În plus, ar putera fi permisă întoarcerea la serviciu a unei părți din forța de muncă, într-o primă etapă.
”Nu există o cale rapidă către întoarcerea la normalitate”, a explicat Miljana Grbic.
În ceea ce privește riscurile unei relaxări prea rapide a restricțiilor, în special a celor care țin de distanțarea fizică, acestea țin, în primul rând, de o creștere rapidă și scăpată de sub control a numărului de cazuri, care pot afecta sistemul de sănătate în ansamblu.
”Următoarele săptămâni vor fi critice. Comportamentul fiecăruia dintre noi va determina comportamentul virusului. Va fi nevoie de hotărâre și răbdare. Nu există o cale rapidă către întoarcerea la normalitate. Însă aș vrea să mulțumesc tuturor românilor care lucrează din greu în fiecare zi pentru a face viețile fiecăruia dintre noi cât de bune se poate în această perioadă”, le-a transmis Miljana Grbic românilor.
