Infecțiile cauzate de bacteriile din alimente sunt din ce în ce mai greu de tratat în Uniunea Europeană. Potrivit Centrului European pentru Preveirea și Controlul Bolilor, Salmonella și Campylobacterul sunt din ce în ce mai rezistente la ciprofloxacin, unul dintre antibioticele folosite în tratamentul lor. Sunt rezultatele celui mai recent raport al ECDC și Agenției Europene pentru Siguranță Alimentară, bazat pe datele din 2017-2018.
Datele arată că bacteria Salmonella a devenit rezistentă multidrog. La oameni, rezistența la ciprofloxacin este comună, mai ales pentru anumite tipuri de Salmonella, iar rezistența la anumite concentrații de ciprofloxacină a crescut, per total, de la 1,7% în 2016, la 4,6% în 2018. Pentru Campylobacter, 16 țări din cele 19 repertoriate au raportat o rezistență ridicată.
Sunt raportate niveluri mari de rezistență la ciprofloxacin la Salmonella și bacteria E. Coli din carnea de pui. Ciprofloxacina este un fluorochinolon, o clasă de antomicrobiene considerată de o importanță critică pentru oameni. Dacă fluorochinolonele își pierd eficiența, impactul asupra sănătății umane ar putea fi semnificativ.
Totuși, rezistența combinată la două antimicrobiene de o importanță critică – fluorochinolone și o a treia generație de cefalosporine în cazul Salmonella și fluorochinolonă și macrolide în cazul Campylobacter rămâne scăzută
În 2018, raportul arată doar cazuri sporadice de rezistență la carbapeneme, un antimicrobial de ultimă generație, în cazul Salmonella.
„Rezistența la carbapenemă în bacteriile alimentare este una dintre preocupările UE. Cel mai eficient mod de a preveni răspândirea tulpinilor rezistente la carbapenemă este screeningul și răspunsul prompt la detectarea pozitivă. ECDC lucrează cu statele membre și EFSA pentru o abordare unică pentru detectare precoce și monitorizare, ca parte a unui efort de a lupta cu infecțiile zoonotice persistente”, a declarat Mike Catchpole, cercetător șef ECDC.
Raportul include și indicatori cheie pentru a sprijini statele membre UE să își îndeplinească obiectivele de reducere a utilizării antimicrobienelor și de a combate rezistența la antimicrobiene.
În produsele de origine animală, indicatorul de sensibilitate la toate antimicrobienele a crescut la E-Coli în mai puțin de 25% din țările membre, în perioada 2014-2018. Este o evoluție pozitivă, care înseamnă că, în aceste țări. tratementele cu antimicrobiene ar avea o șansă mai mare de reușită, dacă ar fi cazul.
În ceea ce privește antimicrobienele de ultimă generație, rezistența la colistin nu a fost comună la Salmonella și E.coli, iar carbapanemaza producătoare de E.coli nu a fost detectată la pui, curcani sau carne de pui.
O altă tendință pozitivă observată în perioada 2013-2018 este declinul rezistenței la ampiciliă și tetracicline pentru Salmonella în multe țări.
